Harta dezastrului PSD. Cum s-a colorat România după alegerile prezidenţiale. Fiefurile PSD, numărate pe degetele de la o mână

PSD mai controlează doar cinci judeţe din sud, potrivit rezultatelor la prezidenţiale. În rest, social-democraţii au pierdut toată Moldova, iar în Transilvania nu a avut nicio şansă în faţa lui Klaus Iohannis.

PSD a suferit o înfrângere usturătoare în turul al doilea al prezidenţialelor, majoritatea baronilor locali fiind surclasaţi în judeţele în care la ultimele rânduri de alegeri obţineau rezultate care le-a permis guvernarea în ultimii şapte ani. Suprizele negative pentru Viorica Dăncilă a fost modul cum au tras în această campanie lideri ca Radu Moldovan (Bistriţa-Năsăud), Ionel Arsene (Neamţ), Marian Oprişan (Vrancea), Dragoş Benea (Bacău) sau Dumitru Buzatu (Vaslui).

Singurii lideri din teritoriu care au demonstrat până la capăt că mobilizează lumea la vot, cu toate că nu erau în relaţii foarte bune cu fostul premier au fost Niculae Bădălău, PSD-istul care controlează Giurgiu, şi Paul Stănescu (liderul PSD Olt).

Cordonul roşu din sud

De altfel, podiumul PSD pentru aceste alegeri a fost format de organizaţiile din sud: PSD Teleorman (59,17%), PSD Giurgiu (54,82%) şi PSD Olt (53,41%). Pe lângă aceste trei judeţe, social-democraţii au mai reuşit să-i ia faţa lui Klaus Iohannis doar în Gorj şi în Mehedinţi.

Înfrângeri surprinzătoare, desi au fost la limită, au avut loc în Buzău, unde PSD a obţinut 49,62%, şi în Dolj, unde au scos un rezultat de 48,21%. Cele două judeţe sunt controlate de Marcel Ciolacu, cel mai probabil viitorul lider al PSD, respective de tandemul Manda-Olguţa Vasilescu.

„Campionii” lui Iohannis

Liberalii au obţinut scoruri zdrobitoare în mai multe judeţe din Transilvania. În Sibiu, judeţ din care provine şi Klaus Iohannis, candidatul liberal a reuşit un scor de 85,28%. Pe locurile doi şi trei au fost Cluj (81,18%) şi Timiş (76,32%). Rezultate bune au obţinut şi organizaţiile liberale din  Braşov (73,55%), Alba (73,43%), Mureş (73,60%) şi Bistriţa-Năsud (71,90%). Dintre cele menţionate, Alba e un judeţ prin tradiţie liberal, în timp Bistriţa-Năsăud a devenit unul din cele mai performante judeţe după ce Robert Sighiartău a fost ales secretar-general al PNL, iar liberalii s-au ocupat de transformarea acestui judeţ din unul roşu în unul galben-albastru.

Victoria clară a liberalilor va fi urmată în următoarele săptămâni de un val de demiteri la nivel de instituţii deconcentrate, pentru a fi îndepărtată orice influenţă PSD la vârful acestora, iar în luna ianuarie cel mai probabil PNL va relua discuţie pe tema organizării de alegeri anticipate, potrivit unor surse politice. PNL vrea să profite de valul de simpatie ulterior alegerii preşedintelui, precum şi de faptul că PSD va fi prins în schimbarea garniturii de la vârful conducerii, prin înlocuirea Vioricăi Dăncilă, a lui Mihai Fifor şi cel mai probabil şi a lui Eugen Teodorovici.