Guvernul lansează „Prima Casă Regală“

Casa Regală a României va primi gratuit pentru folosinţă Palatul Elisabeta pentru următorii 99 de ani, iar şeful Casei Regale, o indemnizaţie lunară de circa 5.000 de lei, potrivit unui proiect de lege iniţiat de Guvern.

Discuţiile purtate de liderii celor mai puternice partide, dar şi premierul Dacian Cioloş şi miniştrii săi, cu reprezentanţii Casei Regale, au dat roade. Casa Regală a României va primi pentru locuit şi desfăşurarea activităţilor sale, în mod gratuit, pentru 99 de ani, Palatul Elisabeta, iar cheltuielile pentru funcţionarea curentă a Casei vor fi suportate din fonduri publice, potrivit unui proiect iniţiat de Guvern, lansat în dezbatere publică. Singura obligaţie pe care o va avea şeful Casei Regale, în prezent Regele Mihai, e prezentarea unui raport anual în faţa Parlamentului.

„Cred că o să am o discuţie şi cu prim-ministrul Dacian Cioloş şi cu celelalte partide parlamentare, pentru că pentru întreaga societate românească rolul Casei Regale trebuie să fie foarte bine definit. Vom sprijini acest lucru“, declara în urmă cu o săptămână preşedintele PSD, Liviu Dragnea, devenit aproape peste noapte un susţinător al Casei Regale. Anticipând faptul că proiectul va fi lansat în mediul public, Dragnea sublinia miercuri că politicienii trebuie să rezolve statutul Casei Regale şi a locului de unde îşi va desfăşura activitatea. „În mod normal, Palatul Elisabeta trebuie să rămână în folosinţa Casei Regale pe o perioadă de timp, care trebuie stipulată în lege. Şi, de asemenea, statul român poate şi trebuie să asigure un număr minim de funcţionari pentru această instituţie”, a adăugat Dragnea 

Beneficiile Casei Regale

Casa Regală va avea la dispoziţie un serviciu administrativ, finanţat tot din bugetul de stat, dar cu posibilitate de atragere de bani şi din surse private, cu 20 de angajaţi. De asemenea, Casei Regale îi este acordată personalitate juridică, poziţia de Şef al Casei Regale este recunoscută ca fiind una de demnitate publică, iar Şeful Casei va primi în continuare o indemnizaţie lunară similară celei acordate unui fost şef de stat, adică aproximativ  5.000 de lei.

Casa Regală este un simbol al României de care trebuie să avem grijă Liviu Dragnea, preşedinte PSD

Patrimoniul Casei Regale este diferit şi nu poate fi comasat cu patrimoniul personal al oricărei persoane, inclusiv al Şefului Casei Regale, mai este stabilit în document. În maximum 10 zile de la data la care proiectul de lege va deveni aplicabil, Şeful Casei Regale va trebui recunoscut printr-o Declaraţie comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Eu şi Blaga ne-am văzut cu reprezentanţii Casei Regale cu o zi înainte să se vadă Dragnea, dar nu ne-am lăudat Alina Gorghiu, copreşedinte PNL

Casa Regală va participa la activităţi  cu caracter internaţional „în scopul promovării intereselor, valorilor şi proiectelor europene; instituţiilor publice şi organizaţiilor societăţii civile; produselor româneşti“, după cum arată proiectul Guvernului.

Regele Mihai, pe „lista ruşinii“ a Fiscului

Numele Regelui Mihai apare pe „lista ruşinii“ publicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală la jumătatea lunii mai. Potrivit documentului, Regele Mihai avea, la sfârşitul lunii martie, datorii la bugetul statului de 4,1 milioane de lei, suma fiind contestată. Cu această sumă, Regele Mihai ocupă locul 50 în clasamentul celor mai mari datornici persoane fizice către bugetul general consolidat. Obligaţiile fiscale principale restante (impozite neplătite) se ridicau la 1,99 milioane de lei, în timp ce 2,1 milioane de lei reprezentau obligaţii fiscale accesorii, adică dobânzi şi penalităţi calculate pentru întârzierea plăţii.

La scurt timp după publicarea listei ANAF, Biroul de Presă al Majestăţii Sale, Regele Mihai I, a transmis că datoriile Regelui la bugetul de stat au fost contestate, iar o procedură judiciară este în curs de desfăşurare. „Obligaţiile fiscale restante către bugetul de stat ale Majestăţii Sale Regelui au fost contestate, iar în acest sens o procedură judiciară este în curs de desfăşurare“, arăta Biroul de Presă al Majestăţii Sale Regelui Mihai.

Regele Mihai I a contestat la Curtea de Apel Bucureşti obligaţiile fiscale către bugetul de stat, stabilite de ANAF printr-o decizie din 4 mai, instanţa stabilind termenul de judecată pentru joi, 23 iunie. Instanţa a rămas să se pronunţe vineri, 24 iunie. Mai exact, Regele Mihai I a dat în judecată Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală de Soluţionare a Contestaţiilor, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice, cererea fiind înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti la 8 iunie.