Guvernul contestă mandatul lui Morar de prim-adjunct al procurorului general

Consiliul Superior al Magistraturii nu are competenţa de numire şi de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce intră în competenţa CSM fiind detaşarea în cadrul Parchetului, arată Guvernul.

La sfârşitul lunii martie, secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a prelungit cu şase luni mandatul lui Daniel Morar de prim-adjunct al procurorului general al României, care ar urma să expire la 2 aprilie.

Guvernul arată că, pentru numirea în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuie respectate o serie de etape procedurale, şi anume propunerea ministrului Justiţiei, avizul CSM şi numirea prin decret al preşedintelui României.

În ceea ce priveşte ocuparea temporară a funcţiei de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului, Guvernul arată că articolul 57 alin.(7) din Legea nr.303/2004 prevede în mod expres că ocuparea temporară a funcţiilor de conducere din cadrul parchetelor (inclusiv cea de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) se dispune, prin delegare, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public „pe o perioadă de cel mult 6 luni“.

Procedura de detaşare a judecătorilor şi procurorilor este prevăzută la articolul 58 din Legea nr.303/2004, în sensul că detaşarea se dispune de către CSM, la alte instanţe sau parchete, la CSM, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică, la solicitarea acestor instituţii.

Sursa citată precizează astfel, referitor la posibilitatea detaşării în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că această funcţie de conducere poate fi ocupată prin numire (de către preşedintele României, în condiţiile art.54 din Legea nr.303/2004, mai sus arătate) ori prin delegare (dispusă de procurorul general, în condiţiile art.57 alin.(7) din Legea nr.303/2004).