Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, trecut în rezervă, dar rămâne în funcție
0Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care generalul Lucian Pahonțu, aflat la conducerea Serviciului de Protecție și Pază din 2005, va trece în rezervă începând cu 2 noiembrie.
UPDATE - ”Conform prevederilor art.7 alin.1 din Legea nr.191/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază, cu modificările şi completările ulterioare, SPP este condus de un director cu rang de secretar de stat, numit de Preşedintele României, la propunerea CSAT. În conformitate cu dispoziţiile art. 86 alin.23 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, generalii din Serviciul de Protecţie şi Pază sunt menţinuţi în activitate până la împlinirea vârstei de 60 de ani. Dl.gl. Lucian-Silvan Pahonţu se trece în rezervă din calitatea sa de militar, la împlinirea vârstei de 60 de ani, pe data de 2 noiembrie 2024. Încetarea calităţii de director SPP, cu rang de secretar de stat, presupune emiterea unui decret de eliberare din funcţie”, a transmis SPP la cererea Adevărul.
Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul prin care generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), va trece în rezervă începând cu data de 2 noiembrie. Decizia, care a surprins pe mulți, vine în contextul în care, recent, s-a discutat despre posibilitatea ca președintele să-i prelungească mandatul cu încă șase luni.
Lucian Pahonțu ocupă funcția de conducere a SPP din decembrie 2005, având o carieră militară impresionantă. De la gradul de General de Brigadă, pe care l-a obținut în 2003, a fost avansat la General Maior în 2006 și la General cu trei stele în 2008. Pensionarea sa ridică întrebări despre viitorul SPP și despre cine va prelua conducerea acestei instituții cheie.
Interesant de observat este că, în prezent, Serviciul Român de Informații nu are un șef stabilit, iar acest lucru ar putea crea o situație similară și în cazul SPP. Rămâne de văzut dacă președintele Iohannis va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta despre această tranziție și dacă va anunța un succesor pentru Pahonțu înainte de alegerile din toamnă.
Controversele din timpul mandatului lui Pahonțu
Lucian Pahonțu a ieșit în evidență în domeniul securității naționale odată cu numirea sa în fruntea Serviciului de Protecție și Pază (SPP), având o experiență prealabilă în structurile de apărare. Sub conducerea sa, SPP a realizat numeroase misiuni de protecție și pază pentru oficiali români și străini, jucând un rol esențial în asigurarea securității președinților, premierilor și altor demnitari. Pahonțu a fost reconfirmat de-a lungul timpului în funcție, beneficiind de sprijin din partea mai multor administrații, inclusiv cele conduse de Traian Băsescu și Klaus Iohannis, ceea ce i-a consolidat statutul de lider de lungă durată al SPP.
Mandatul lui Pahonțu nu a fost lipsit de controverse, fiind adesea supus criticilor din mediul public și politic. Printre acuzațiile care i s-au adus se numără presupusa implicare a SPP în influențarea unor lideri politici sau în furnizarea de informații către anumite personalități. De exemplu, în 2018, fostul președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, l-a acuzat pe Pahonțu de intervenții în deciziile politice, considerându-l responsabil de „activități neconstituționale” destinate să influențeze membrii PSD. Pahonțu a negat aceste acuzații, subliniind caracterul apolitic al SPP.
Numele său a fost asociat și cu scandaluri legate de cheltuielile de protocol ale SPP, precum și cu relațiile apropiate cu anumiți oameni de afaceri, deși aceste acuzații nu au fost dovedite oficial. Chiar și în lipsa unor dovezi concrete, criticile constante din spațiul public au alimentat speculații cu privire la influența reală exercitată de SPP în timpul mandatului său.