Fronturile războiului PSD-PNL

Neînţelegerile din cadrul USL se accentuează de la o zi la alta şi se manifestă pe toate palierele Puterii: în Guvern, în Parlament şi pe plan local.

Unul dintre fronturile de luptă este chiar în interiorul Executivului. Recent, vicepremierul Liviu Dragnea (PSD) l-a avertizat pe ministrul liberal al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, că ar putea să piardă  Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit lui Dragnea, dacă ANAF nu prezintă un plan de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, „s-ar putea să se ia decizia de a se înfiinţa o structură specializată la nivelul premierului“.
Disputa pe subordonarea ANAF se adaugă altor controverse existente la nivelui Executivului.

Liberalii sunt nemulţumiţi de faptul că premierul nu a  rezolvat, nici până acum, problema legată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR).

La formarea Guvernului, premierul a trecut această structură de la Ministerul Transporturilor, condus de Relu Fenechiu (PNL) la Departamentul de Infrastructură, condus de Dan Şova (PSD).

După ce liberalii au protestat, premierul a promis că va sparge CNADNR în două companii, astfel încât autostrăzile să rămână la PSD, iar drumurile la PNL.

Acest lucru nu s-a întâmplat nici până astăzi, iar toate proiectele din domeniu sunt gestionate de Dan Şova.

De altfel, unii dintre miniştrii liberali şi-au manifestat nemulţumirile în public. Titularul portofoliului Economiei, Varujan Vosganian, a afirmat că printre liberali există sentimentul că posturile de miniştrii delegaţi au fost înfiinţate împotriva PNL.

Ponta i-a arătat, imediat, uşa Guvernului. „Dacă cineva e nemulţumit de structura Guvernului, nu-l ţine nimeni cu forţa. Poate să plece“, a sunat răspunsul premierului.

Scandal pe superimunitate

Războiul dintre PSD şi PNL se poartă şi pe băncile Legislativului. Parlamentarii celor două partide s-au atacat la scenă deschisă, joi, la dezbaterile pe legea privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Şi aceasta cu toate că la nivelul USL se convenise reintroducerea în Statut a articolului potrivit căruia parlamentarii declaraţi incompatibili de către Agenţia Naţională de Integritate (ANI) îşi vor pierde mandatul dacă nu contestă decizia în termen de 15 zile.

În plen, însă, liberalii au anunţat prin vocea senatorului Tudor Chiuariu că vor vota împotriva acestui amendament. Intervenţia lui Tudor Chiuariu l-a deranjat pe preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea (PSD), care a afirmat că, din cauza unor astfel de poziţii „presa şi opinia publică ne calcă în picioare“.

Senatorul PNL Puiu Haşotti i-a replicat din sală: „Scaunul Robertei Anastase lasă ceva molipsitor“.

Statutul a fost retrimis la Comisia juridică, fără ca PSD şi PNL să fi realizat vreun compromis.

Regionalizarea, altă temă de dispută

Liderii celor două partide au divergenţe şi pe tema regionalizării. Vicepreşedintele PNL, Sorin Frunzăverde, şeful CJ Caraş-Severin, şi-a asumat un proiect de regionalizare lansat în mediul online. Proiectul i-a deranjat pe liderii PSD, având în vedere că oraşe mari, conduse de primari social-democraţi,  precum Constanţa sau Iaşi nu ar fi fost capitale de regiune.

Replica lui Liviu Dragnea nu s-a lăsat aşteptată: „Din câte înţeleg, proiectul apărut azi pe mediul online e făcut de un funcţionăraş de la un consiliu judeţean din Banat“.

Frunzăverde l-a taxat indirect pe Dragnea, afirmând că specialiştii din consiliile judeţene „au opinii mai valoroase şi mai descentralizante decât unii reprezentanţi ai unor guvernări obtuze şi centraliste”.

O altă temă delicată de negociere în USL este noua Constituţie şi, în special, atribuţiile preşedintelui, pe care PSD vrea să le reducă.

Astfel, preşedintele va fi obligat să desemneze premierul majorităţii parlamentare, chiar dacă aceasta nu depăşeşte 50% din mandate. Mai mult, viitorul preşedinte nu va mai reprezenta România la Consiliul European  şi nu va putea convoca un referendum fără acordul Parlamentului sau Guvernului. Aceste propuneri sunt îmbrăţişate fără entuziasm de PNL, partid care speră să aibă viitorul preşedinte al României, în persoana lui Crin Antonescu, candidatul oficial al USL. ;

Ponta pariază pe UDMR

Primul scandal de după câştigarea alegerilor a fost cel legat de cooptarea UDMR la guvernare. Victor Ponta a oficializat proiectul chiar în seara alegerilor, bazându-se pe un protocol semnat de liderii USL şi ai UDMR. Crin Antonescu şi Dan Voiculescu s-au opus, iar ulterior, secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, s-a raliat acestei poziţii.

UDMR a rămas în afara Guvernului, dar Victor Ponta şi-a menţinut o relaţie privilegiată cu liderii Uniunii. El are în Guvern doi secretari de stat din partea UDMR, iar Gyorgy Frunda este consilierul său personal. Practic, la ora actuală, UDMR este un fel de minirezervă parlamentară a PSD, în cazul ruperii USL. PSD, UDMR şi minorităţile, care au un protocol cu Guvernul,  au împreună 269 de parlamentari, faţă de necesarul de 295 pentru a forma o majoritate parlamentară, dar acestei grupări I s-ar putea alătura şi parlamentari PPDD.

Conflict şi pe calea undelor

Neînţelegerile dintre PSD şi PNL sunt vizibile şi în plan mediatic. Social-democraţii beneficiază de susţinerea postului România TV, patronat de Sebastian Ghiţă, deputat PSD. Liberalii sunt sprijiniţi de Antena 3, post controlat de Dan Voiculescu, preşedintele fondator al PC.

Conflictul a atins o cotă înaltă, joi, când România TV a difuzat o ştire potrivit căreia ministrul liberal al Muncii, Mariana Câmpeanu, ar fi cercetată de DNA. Informaţia a fost dezminţită de DNA, dar a continuat să fie pe burtiera postului România TV.

Între timp, cei care se uitau la Antena 3 puteau vedea un titlu mare, valabil pentru Breaking News. Prin acest titlu, telespectatorii erau informaţi că pe piaţă a fost aruncată o „manipulare grosolană“ potrivit căreia Mariana Câmpeanu ar fi cercetată de DNA. ;