Fostele state comuniste din Europa de Est ar putea renunța să mai reducă dobânda cheie. Care sunt motivele (Bloomberg)

Fostele state comuniste din Europa de Est, România, Ungaria, Polonia și Cehia, ar putea renunța să mai reducă dobânda cheie, scrie Bloomberg enumerând principalele motive.

Este posibil ca Europa de Est să ocolească un val de relaxare monetară care se răspândește în economiile majore în așteptarea unor potențiale tulburări pe măsură ce Donald Trump se întoarce la Casa Albă.

O combinație de inflație persistentă, slăbirea valutelor și deficitele bugetare în creștere îi fac pe bancherii centrali din regiune să fie precauți față de reducerile ratelor dobânzilor, lăsând perspectiva unei redresări deja fragile și mai incerte.

România se confruntă cu haosul electoral 

Două dintre cele mai mari patru națiuni post-comuniste, Ungaria și Republica Cehă, vor menține probabil rate ale dobânzii atunci când factorii de decizie se vor întâlni în această săptămână. România se confruntă cu haosul sezonului electoral după ce a făcut două reduceri la începutul acestui an. În Polonia, guvernatorul băncii centrale este acuzat că face politică prin amânarea reducerilor în 2026.

Spre meritul lor, factorii de decizie din estul Uniunii Europene au acționat devreme pentru a atenua slăbiciunea principalului partener de export al regiunii, Germania. Oficialii din Budapesta și Praga au scăzut constant ratele la începutul acestui an, dar calea de urmat este mai complicată.

Divergența iese la iveală pe măsură ce oficialii Băncii Centrale Europene au semnalat săptămâna trecută că aceste costuri ale îndatorării vor continua să scadă după ce au efectuat a patra reducere a ratei dobânzilor din anul. Banca Națională Elvețiană a surprins cu o reducere de jumătate de punct, urmată de factorii de decizie danezi cu o relaxare cu un sfert de punct.

Lăsând deoparte preocupările legate de presiunile persistente ale prețurilor, bancherii centrali occidentali caută să-și pregătească economiile în cazul oricăror perturbări comerciale sau geopolitice pe care le-ar putea aduce al doilea mandat al lui Trump. Se așteaptă, de asemenea, că Rezerva Federală a SUA va reduce din nou dobânzile în această săptămână.

Monedele sunt expuse la volatilitatea pieței

Este o imagine diferită în flancul estic al UE, unde monedele sunt expuse în special la orice volatilitate a pieței, iar inflația rămâne ridicată.

Se așteaptă ca Ungaria să se abțină de la relaxare pentru a treia întâlnire de marți, menținându-se constant cu una dintre cele mai ridicate rate de referință din Europa. În timp ce economia a intrat din nou în recesiune în al treilea trimestru, forintul slab este principalul obstacol pentru mai multe reduceri.

„În circumstanțe normale, imaginea inflației și percepția riscului ar lăsa loc pentru relaxare”, au spus economiștii ING Bank NV conduși de Peter Virovacz într-un raport. „Dar instabilitatea de pe piețele financiare a încheiat încă o dată afacerea.”

Forintul a scăzut la un minim de doi ani în raport cu euro la sfârșitul lunii trecute, înainte de a recupera o parte din pierderile din ultimele două săptămâni. Prețurile pieței monetare indică acum pariuri pe mai puțin de două reduceri în următoarele șase luni.

Decizia va reveni următorului guvernator, care va prelua din martie. Ministrul de Finanțe Mihaly Varga, pe care premierul Viktor Orban l-a nominalizat pentru această funcție, a promis că va menține independența instituției la audierea sa parlamentară de luni. Guvernul lui Orban a cerut costuri mai mici de împrumut.

Creșterea anemică

În Republica Cehă, factorii de decizie se pregătesc să-și oprească campania de relaxare când se vor întâlni joi, după ce au redus rata de referință cu trei puncte procentuale în ultimul an. Semnalele sovietice din Praga i-au determinat pe investitori să reducă pariurile pe reducerea ratelor din Cehia.

În timp ce economia se luptă cu o creștere anemică, oficiali, inclusiv guvernatorul Ales Michl, au subliniat în mod repetat creșterea persistentă a costului serviciilor ca un risc cheie pentru perspectivele inflației. Salariile cresc, de asemenea, rapid.

Cu toate acestea, Martin Gurtler, analist la Komercni Banka AS din Praga, a spus că se așteaptă ca reducerile să revină în atenție „având în vedere performanța economică scăzută și așteptările pentru o inflație mai mică”. El vede că rata principală scade la 3% în iunie de la 4% în prezent, după reduceri la fiecare întâlnire de anul viitor.

Consumul mai mic al românilor și polonezilor afectează creșterea economică

Nu există un astfel de noroc în Polonia și România, unde economiile trec printr-o scădere a cheltuielilor de consum care a afectat creșterea.

Șeful băncii centrale a Poloniei, Adam Glapinski, la începutul acestei luni, a amânat în mod neașteptat perspectivele de reducere a dobânzilor în 2026, invocând incertitudinea cu privire la inflație. Decizia sa a generat acuzații din partea guvernului că acțiunile sale au fost motivate politic, având în vedere legăturile sale cu partidul naționalist de guvernământ anterior, scrie Bloomberg.

Între timp, România este cuprinsă de o criză politică care ar putea complica eforturile de a controla cel mai mare deficit bugetar al UE, care este o condiție cheie pentru ca banca centrală să repornească reducerile de dobândă.