Foreign Policy: România, într-un punct de cotitură periculos privind poziția în Europa și sprijinul pentru Ucraina
0România a ajuns în fața unui moment critic atât în privința poziției sale față de Ucraina, cât și în ceea ce privește Europa, relatează Foreign Policy, care amintește de pericolul adus din partea partidului de Opoziție AUR, cât și situația de pe piața de energie a țării și lupta anticorupție.
După întoarcerea lui Robert Fico, lider care îl urmează pe premierul Ungariei, Viktor Orban, în privința sprijinul pentru Ucraina, la cârma guvernului din Slovacia, la București se va da cel mai probabil următoarea mare bătălie care va pune din nou la grea încercare solidaritatea europeană, scrie publicația Foreign Policy, după o vizită la București a președintelui Ucrainean, Volodimir Zelenski, care și-ar fi anulat discursul din Parlamentul român în ultimul moment din cauza partidului de Opoziție condus de George Simion.
Sursa citată mai relatează că AUR a ajuns să își dubleze numărul de susținători de la alegerile parlamentare din 2020, atunci când a luat prin surprindere opinia publică, în unele sondaje conducând în prima cursă a alegerilor de anul următor.
În același timp, Ucraina și Republica Moldova i-au interzis accesul liderului de partid, George Simion, pe teritoriul țării lor din cauza presupuselor legături cu Kremlinul.
Arătând că relațiile României cu Ucraina reprezintă un subiect de discuție sensibil atât pe plan intern, cât și extern și că o schimbare de atitudine a Bucureștiului față de Kiev ar avea consecințe majore pentru mediul economic și politic extins, sursa citată mai relatează că România joacă un rol major în aprovizionarea Ucrainei cu ajutoare umanitare și echipament militar, dar și un rol cheie în exportul de cereale din Ucraina.
Situația pieței de energie și lupta anticorupție
Totodată, amintind de proiectul Neptun Deep, publicația mai arată că statul român este de așteptat să joace un rol cheie în domeniul energiei la nivel european și global în următorii ani.
Potrivit sursei citate, dezvoltarea industriei românești a hidrocarburilor ar distruge din capacitatea Kremlinului de a folosi gazele naturale drept armă economică împotriva Europei în contextul războiului purtat pe teritoriul Ucrainei, în primele 7 luni din 2023, Europa reușind să reducă dependența de gazul rusesc de la 45%, cât era în 2021, la 8,4%.
Publicația mai notează însă parteneriatele cu Rusia de pe piața hidrocarburilor din România, în ciuda sancțiunilor impuse la izbucnirea conflictului, dar și situația luptei anticorupție din țară, care pare că a înghețat după plecarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA, instituție care a fost apreciată ca fiind unul dintre liderii luptei anticorupție în Europa de Est.