Financial Times: „România, o încurcătură balcanică”

O analiză publicată în „Financial Times” atrage atenţia că România continuă să se lupte cu demonii perioadei comuniste şi că progresele democratice obţinute cu greu pot aluneca înapoi în ciuda adoptării a mii de pagini de legi UE.

Lupta pentru putere de la Bucureşti a reaprins dezbaterea cu privire la extinderea Uniunii Europene şi a relevat supravieţuirea fostei elite comuniste în România, se arată într-o analiză intitulată „România, o încurcătură balcanică" publicată de „Financial Times”.

Neil Buckle, autorul analizei, îşi începe comentariul prin prezentarea implicaţiilor pe care le-a avut condamnarea la doi ani de închisoare a fostului premier Adrian Năstase asupra mandatului preşedintelui Traian Băsescu (în prezent, preşedinte suspendat, n.r.). 

Căderea lui Năstase a avut loc în mijlocul creşterii tensiunii dintre tabăra de centru-stânga a premierului Victor Ponta şi cea de centru-dreapta a administraţiei Băsescu. În zilele care au urmat aşa-zisei tentative de suicid a lui Adrian Năstase, Ponta şi partenerul său de alianţă, Crin Antonescu, au dezlănţuit un război împotriva lui Traian Băsescu, acţiune ce a adâncit criza în România, a şaptea ţară membră UE ca populaţia şi a doua din rândul celor mai sărace, scrie Buckle.

Comentatorul FT atrage atenţia că criza din România, care are loc după derapajele premierului ungar Viktor Orbán cu privire la instituirea unei ordini constituţionale, relevă cum „unele foste state din blocul estic continuă să se lupte cu demonii din perioada comunistă". Din acest motiv, „adoptarea a mii de pagini de legi UE nu pot transforma culturi politice peste noapte şi că progrese democratice obţinute cu greu pot aluneca înapoi", continuă Neil Buckley.

Analiza FT reaprinde şi dezbaterea cu privire la „decizia politică de a admite România şi Bulgaria în UE, în 2007, în pofida faptului că reformele lor se aflau în urma celorlalte opt ţări foste comuniste care au aderat în 2004".

În acest context, autorul comentariului subliniază că unele mecanisme „mandatate de UE" au început să funcţioneze cu întârziere în România, în special în lupta împotriva corupţiei şi „se pare că, în mod paradoxal, ele au contribuit la declanşarea disputei politice" actuale.

Neil Buckle argumentează că aceste progrese arată că „lupta împotriva corupţiei vizează legătura dintre politică şi bani, care a caracterizat perioada postcomunistă, mai ales în Balcani".

Conflictul actual din România prezintă asemănări cu alte „confruntări din Europa între un preşedinte care susţine austeritatea şi un Guvern care afirmă că vrea să stimuleze crearea de locuri de muncă şi creşterea economică", continuă analistul. Ceea ce îl individualizează, însă, este faptul că are loc în contextul unei "culturi politice nearticulate" şi unei "Constituţii depăşite, care defineşte responsabilităţile politice prea vag", este el de părere.

Însă „viitorul este nesigur", indiferent dacă Curtea Constituţională validează sau nu referendumul de demitere a lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte.

Potrivit FT, România „s-ar putea confrunta cu doi ani de coabitare turbulentă, presupunând că Guvernul câştigă alegerile în noiembrie". Alternativa, adaugă el, este „un preşedinte din cadrul coaliţiei la putere care, se tem unii, ar putea slăbi agenţia de luptă împotriva corupţiei, deşi Guvernul neagă asemenea planuri".