Financial Times: Europa îngrijorată de soarta democrației din România
0Demnitarii europeni privesc situația politică din România ca pe un atentat la integritatea sistemului democratic. José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, i-a cerut României, vineri, să respecte instituția statului de drept.
Publicația britanică "Financial Times" relatează despre existența unor temeri și suspiciuni în cadrul UE, în ceea ce priveşte căderea regimului democratic din România.
Parlamentul de la București a votat, vineri, pe 6 iulie, suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu şi a chemat pentru a doua oară poporul român la referendum.
Criricii afirmă că motivele demiterii președintelui nu au o bază solidă şi că procesul de suspendare, lansat prin mijloace dubioase de către Victor Ponta și USL, ar fi neconstituțional.
Oficialii de la Bruxelles şi analiștii români compară situația din România cu cea din Ungaria anului 2010, când prim-ministrul Victor Orban și partidul său au venit la putere. Totuși, evenimentele din România se petrec cu o viteză amețitoare, notează „Financial Times“.
Măsuri neconstituționale luate de noul guvern
Sorin Ioniţă, preţedintele Expert Forum, o organizaţie de tip think tank din Bucureşti, a spus despre guvern că a "demontat instituțiile democratice". "Ceea ce s-a întâmplat, cu predilecție în ultima săptămână, reprezintă o serie de măsuri neconstituționale luate de guvern, prin decret al executivului”, a adăugat el.
Înainte de votul de vineri, Victor Ponta a dat un decret de urgență prin care a anulat dreptul Curții Constituționale de a revizui deciziile parlamentare, prin care se putea bloca suspendare a președintelui. Un alt decret de urgență a schimbat regulile referendumului, acum fiind nevoie doar de o majoritate pentru demiterea președintelui, în loc de majoritatea celor cu drept de vot.
De asemenea, Avocatul Poporului, care putea contesta deciziile și acțiunile Guvernului la Curtea Constituțională, a fost demis și înlocuit cu un simpatizant USL.
La sfârşitul lunii iunie, Victor Ponta a mers la Bruxelles pentru a reprezenta România la Consiliul European, sfidând pronunțarea unei hotărâri a Curții Constituționale, conform căreia şeful statului era cel care trebuia să plece. Apoi, mai relatează publicaţia citată, Ponta a încercat să elimine judecătorii care au votat împotriva lui, ceea ce a determinat instanţa să trimită scrisori de avertizare către instituţiile europene.
Fostul Președinte al Senatului, coliderul coaliției de guvernământ (USL), Crin Antonescu, a devenit președinte interimar și va candida la funcția de președinte al României.
„În anumite privințe, România repetă, într-o formă mult mai accentuată, schimbările de guvern care au loc pe plan european, pe fondul nemulțumirii populației generate de criza economică.
Reacții UE. Posibile sancțiuni
José Manuel Barroso, președintele Comisiei Europene, i-a cerut României să respecte instituția statului de drept.
Uniunea Europeană poate, în baza articolului şapte din tratatul său fondator, să aducă sancțiuni statelor membre, inclusiv suspendarea drepturilor de vot, dacă acestea încalcă prevederile Uniunii. Aceste măsuri sunt privite ca fiind extreme, UE ezitând să le folosească împotriva Ungariei.
Oficialii de la Bruxelles spun că, în cazul în care situația din România se agravează, UE ar putea continua să blocheze aderarea ţării la spaţiul Schengen sau să suspende fondurile europene, pentru progrese nesatisfăcătoare în reformele din justiție.
“Nu se ştie, însă, dacă Victor Ponta va reuși să meargă atât de departe precum omologul său ungur, Viktor Orbán. Ponta nu are charisma lui Orban, iar România nu este suficient de puternică din punct de vedere economic pentru a-şi permite să întoarcă spatele unui ajutor FMI şi să încerce măsuri economice neortodoxe, aşa cum a făcut Ungaria în 2010", mai scriu jurnaliştii de la FT.
Analiștii spun că România nu și-ar permite suspendarea acordului de tip preventiv cu FMI, care ar determina USL să continue reformele economice începute de predecesorii săi.