EXCLUSIV Alegerea primarilor într-un singur tur merge la Curtea Constituţională

O instanţă a Tribunalului Bucureşti a decis sâmbătă să admită o excepţie de neconstituţionalitate ridicată asupra a două articole din Legea alegerilor locale, printre care şi cel prin care s-a stabilit alegerea primarilor într-un singur tur. Rămâne acum la latitudinea Curţii Constituţionale să decidă când şi cum va soluţiona speţa.

Judecătoarea Luminiţa Calciu, de la Tribunalul Bucureşti, a decis sâmbătă, la ora 11,20, să trimită la Curtea Constituţională o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de candidatul independent A.A.L. la funcţia de primar general al Capitalei. A.A.L. şi-a depus candidatura la Biroul Electoral Municipal Bucureşti pe 13 aprilie, iar două zile mai târziu aceasta i-a fost respinsă, pe motiv că, în loc de 18.000 de semnături de susţinere, a depus o listă cu doar trei semnături.

Articolul 50, alineatul 2 din legea 115/2015 privind alegerile locale impune candidaţilor independenţi să depună o listă cu susţinători de cel puţin 1%, ceea ce pentru municipiul Bucureşti ar însemna peste 18.000 de semnături. ”Am ales cifra de 3 semnături prin analogie cu soluţia adoptată de către Parlament în ceea ce priveşte numărul de semnături necesare pentru constituirea unui partid politic, soluţie adoptată după ce Curtea Constituţională a decis că cerinţa de a prezenta 25.000 de semnături pentru formarea unui partid este o ingerinţă excesivă asupra dreptului de asociere şi a declarat-o ca fiind neconstituţională. Această cifră a reprezentat, aşadar, singurul reper valid din punct de vedere legal faţă de care m-am putut raporta atunci când am întocmit lista de semnături”, a justificat candidatul A.A.L. numărul mic de semnături în sesizarea depusă la instanţă.

Odată cu contestaţia faţă de respingerea candidaturii, A.A.L. a ridicat şi excepţia de neconstituţionalitate a articolului 50 alin. (2) din legea alegerilor locale, pe motiv că reprezintă o ingerinţă excesivă asupra dreptului de a fi ales.

Prin aceeaşi acţiune, A.A.L. a solicitat extinderea controlului de neconstituţionalitate şi asupra articolului 101 alin (2) din aceeaşi lege, cel prin care se stabileşte că este ales primar candidatul care întruneşte cel mai mare număr de voturi, adică majoritatea relativă, şi nu cel care primeşte majoritatea voturilor exprimate, aşa cum a prevăzut legea până la alegerile din 2012.

În demonstrarea argumentaţiei sale, candidatul a arătat că, prin cele două reglementări, legiuitorul, adică Parlamentul, a impus o exigenţă excesivă de reprezentativitate când a reglementat intrarea în competiţia electorală a candidaţilor independenţi, dar a coborât sub standardul constituţional condiţia de reprezentativitate atunci când a reglementat rezultatul competiţiei electorale. În opinia sa, cele două articole prezintă simptomele unei manipulări a legislaţiei electorale în favoarea partidelor aflate la putere, practică sancţionată de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), în Codul de bune practici în materie electorală. El a mai arătat că partidele aflate la putere, în sensul că au votat cu majoritate covârşitoare această lege, au şi cei mai mulţi primari în funcţie, iar un singur tur de scrutin favorizează net primarii în funcţie faţă de ceilalţi candidaţi.

Procurorul de şedinţă, Corinne Rakoczy, a cerut să fie respinsă atât excepţia de neconstituţionalitate, cât şi contestaţia faţă de respingerea candidaturii. Instanţa Tribunalului Bucureşti a admis însă excepţia de neconstituţionalitate a celor două articole şi a dispus trimiterea dosarului la Curtea Constituţională, pentru judecarea acestei excepţii.

Pe fondul cauzei, adică pe contestaţia în sine faţă de respingerea candidaturii de către Biroul Electoral Municipal, instanţa a decis să o respingă la rândul său. Întrebat dacă înţelege să atace hotărârea de respingere a candidaturii, A.A.L. a declarat că nu o va apela.

La şedinţa publică de pronunţare a sentinţei, în sală se aflau doar judecătorul, procurorul de şedinţă, grefierul, candidatul şi, undeva în spatele sălii, un jandarm care a absolvit Dreptul acum opt ani şi care, înainte de pronunţare, a apreciat, în nume personal, că excepţia de neconstituţionalitate va fi admisă de către instanţă. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Dosarul va merge acum la Curtea Constituţională.