Europuls: La 11 ani de la aderare, e necesar să ne întrebăm în ce măsură mai poate România să garanteze respectarea valorilor europene
0Europuls a transmis luni că, deşi reprezentanţii tuturor partidelor politice au convenit în luna iunie că România trebuie să fie mai implicată în proiectele UE, modul „netransparent” în care acţionează Parlamentul şi „lipsa de comunicare cu societatea civilă” periclitează imaginea ţării la nivel internaţional, punând astfel la îndoială posibilitatea României de a garanta respectarea valorilor europene aşa cum prevede Tratatul de la Lisabona.
Europuls, think-thank-ul care a organizat în iunie forumul Eurosfat la care s-au reunit toţi liderii şi reprezentanţii partidelor politice din România, a avertizat luni, printr-un comunicat de presă că, deşi decidenţii politici au convenit asupra implicării mai mari a României în proiectele europene, modul de acţiune al Parlamentului pune în pericol relaţiile ţării la nivel internaţional.
„În ciuda elementelor diferite asupra cărora reprezentaţii şi liderii partidelor politice au insistat în discursuri, am putut extrage un consens declarativ: toate partidele prezente la Eurosfat 2018 susţin cu fermitate proiectul european şi doresc un rol mai pronunţat al României în interiorul UE. Cu toate acestea, modul netransparent de funcţionare al Parlamentului României, precum şi lipsa unei comunicări deschise cu societatea civilă pun în pericol practica democratică şi pluralistă a instituţiei Parlamentului care ar trebui să fie, conform Constituţiei, “organul reprezentativ suprem al poporului român” format din deputaţi şi senatori «în serviciul poporului»”
Europuls a subliniat, totodată, că prin „evitarea instrumentelor de consultare publică în elaborarea unor proiecte ce presupun schimbări majore în legislaţia naţională, partidele aflate la guvernare se îndepărtează din ce în ce mai mult de standardele europene, poziţionând România în afara oricărei pretenţii de a face parte din nucleul UE.”
„Cele mai recente exemple care umbresc evoluţia statului de drept sunt reprezentate în primul rând de modificările aduse Codului de procedură penală, a Codului penal, a Codului administrativ, precum şi a proiectului de modificare a legii privind funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor (OG 26/2000). Potrivit Comisiei de la Veneţia, “democraţia, drepturile omului, statul de drept şi lupta împotriva corupţiei reprezintă domenii de interes public”. Absenţa consultărilor extinse cu societatea civilă şi publicul larg pe aceste domenii generează, pe de o parte, lipsă de claritate a legislaţiei sporind posibilitatea emiterii unor decizii arbitrare în implementarea acestora şi, pe de altă parte, lipsă de transparenţă şi comunicare între reprezentanţii societăţii civile şi aleşii din România.”
Organizaţia non-guvernamentală cu expertiză în afaceri europene a solicitat decidenţilor politici să respecte valorile democratice şi statul de drept pentru a putea arăta că structurile instituţionale din România vor putea garanta în continuare valorile fundamentale europene.
„Astăzi, la 11 ani de la aderare, este necesar să ne întrebăm în ce măsură structurile instituţionale din România garantează valorile fundamentale europene, aşa cum sunt prevăzute în Articolul 2 al Tratatului de la Lisabona privind Uniunea Europeană. Europuls solicită decidenţilor politici să demonstreze în mod prioritar, prin acţiunile şi comportamentul lor: respectarea valorilor democratice, al statului de drept şi ale drepturilor omului, guvernare şi legiferare transparentă, etică, integritate şi toleranţă în relaţiile interne ale instituţiei, în relaţiile cu alte instituţii şi în relaţiile cu societatea civilă”, se arată în comunicatul Europuls.