Epuizarea profesională, ignorată de aleși. Rezultatul votului care lasă milioane de români fără drepturi în fața burnout-ului
0Senatul României a respins recent o inițiativă care trebuia să definească și să prevină epuizarea profesională (burnout-ul), deși statele membre UE sunt încurajate să includă riscurile psihosociale în politicile lor de muncă şi să implementeze măsuri de prevenţie.
Proiectul de lege care trebuia să recunoască oficial burnout-ul în legislația românească a fost respins de Senat în calitate de primă cameră sesizată.
Votul a fost unul decisiv, aleșii Puterii evitând o poziționare concretă. Au fost înregistrate doar 15 voturi „pentru”. Alți 37 de senatori au votat „împotrivă”, în timp ce 51 s-au abținut să-și exprime opțiunea. Cei din urmă sunt membrii ai partidelor din arcul guvernamental: PNL, PSD și UDMR, deși inițiativa le aparține colegilor de guvernare de la USR. Senatorii AUR, PACE-Întâi România și cei ai grupului neafiliaților au votat împotriva.
Cele 15 voturi date în favoarea inițiativei au venit de la senatorii USR și un singur reprezentant al PSD, care a făcut excepție, senatoarea Victoria Stoiciu.
Ce prevede proiectul
Legea introduce beneficii extrasalariale și zile libere ce pot fi acordate fără justificare medicală. Concret, proiectul permite angajatorilor să faciliteze accesul la şedinţe de consiliere psihologică şi suport în legătură cu activitatea profesională, acordate individual sau în grup. Pentru plata ședințelor, angajatorul poate suporta parţial sau integral costurile unor pachete pentru sprijin psihoemoţional profesional.
Sunt introduse și obligații cu privire la informarea angajaților și includerea riscurilor psihosociale în evaluarea internă. În cazul angajatorilor care au peste 50 de salariați, aceștia trebuie: „a) să elaboreze anual un plan de prevenire a epuizării profesionale, adaptat specificului activității, cu consultarea reprezentanților salariaților sau, după caz, a organizațiilor sindicale. b) să efectueze anual o evaluare internă specifică a riscurilor psihosociale, utilizând instrumente recomandate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, elaborate cu consultarea Colegiului Psihologilor din România; c) să instituie un mecanism intern confidențial și accesibil pentru sesizarea riscurilor și situațiilor de epuizare profesională, fără consecințe negative pentru salariații care îl utilizează”.
Legislația în UE
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recunoaște epuizarea profesională ca fenomen legat exclusiv de mediul de muncă. În 2023, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene revizuirea listei bolilor profesionale pentru a include, printre altele, și burnout-ul. Responsabilitatea privind recunoașterea ca boală profesională rămâne însă la nivelul fiecărui stat.
La nivel european, mai multe state au adoptat însă deja cadre legislative specifice. Letonia și Suedia recunosc burnout-ul ca boală profesională (n.r. - „Exhaustion Disorder” în Suedia), context în care angajații pot beneficia de finanțare publică pentru tratament.
În Olanda nu este prevăzut un diagnostic distinct, însă obligă angajatorii la reintegrare pe piața muncii. Burnout-ul este tratat ca „overstrain”, recunoscut în practica de medicina muncii. Deși nu este un diagnostic separat în clasificările internaționale, sistemul olandez permite concedii, intervenții psihologice și planuri clare de revenire la muncă, adaptate nevoilor individuale.
Deși nu toate țările europene au inclus acest termen în legislație, în tot mai multe state apare dreptul la deconectare, care limitează comunicarea în afara orelor de program. Este cazul Franței, Belgiei, precum și în Spania, Portugalia, Italia, Irlanda, Luxemburg sau Grecia.
Inițiativa respinsă recent de Senatul României ajunge însă la Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz. Însă în partidele care formează majoritatea parlamentară nu există o decizie de adoptare.