Două săptămâni de război: Cum au răspuns partidele la conflictul din Ucraina
0Principalele partide din România au avut poziţionări diverse faţă de războiul din Ucraina, de la răspunsuri moderate până la insistenţa pentru sancţiuni mai dure pentru Rusia, faţă de cele deja anunţate de oficialii europeni, plus susţinerea aderării la UE nu doar a Ucrainei, ci şi a Republicii Moldova şi Georgiei.
PNL a avut cele mai prezente voci în spaţiul public. De la preşedintele Klaus Iohannis, care a avut întâlniri cu liderii internaţionali pe tema securităţii, inclusiv discuţii cu oficiali din SUA, la premierul Nicolae Ciucă, cu o serie de întrevederi cu omologii săi. Vocal a fost şi Florin Cîţu, liderul cel mai avântat în sancţionarea Rusiei şi a propagandei ruse din România. „Atât timp cât susţinem financiar regimul din Rusia, el va continua. Pentru noi este o formă de siguranţă naţională”, a transmis de curând liderul PNL. La nivel european s-a remarcat europarlamentarul liberal Sigefried Mureşan, care a cerut ferm întreruperea dependentei de gazul rusesc. „Ne face mai slabi din punct de vedere al securităţii”, a transmis eurodeputatul, miercuri, în Parlamentul European.
Foarte activ, dar într-o linie moderată, a fost PSD, care a comunicat mai ales prin intermediul liderului Marcel Ciolacu şi al eurodeputatului Victor Negrescu, ultimul fiind şi cel care a pus presiune pe autorităţile europene pentru realizarea unui coridor umanitar şi pentru sprijinirea României în confruntarea cu valurile de refugiaţi. După trei zile de la izbucnirea războiului, Ciolacu a ieşit public şi a cerut sancţiuni dure pentru Rusia. Ulterior, a subliniat şi susţinerea pentru aderarea la Uniunea a Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.
Tot la nivelul partidelor din coaliţie, UDMR şi liderul Kelemen Hunor au avut o comunicare discretă, de solidaritate cu Ucraina şi de condamnare a agresiunii ruse. Mesajele Uniunii Maghiare s-au îndreptat cu precădere spre ajutorarea refugiaţilor.
Abordări diferite şi în Opoziţie
USR s-a mobilizat pentru a-i sprijini pe refugiaţi şi pentru a trimite ajutoare în Ucraina. La nivelul UE, Dacian Cioloş le-a cerut oficialilor europeni să impună sancţiuni dure pentru Rusia şi să blocheze propaganda rusă, după ce a acuzat iniţial că măsurile luate „sunt departe de a fi suficiente”. În plan intern, câteva ieşiri pe temă a avut Cătălin Drulă, liderul interimar.
AUR a avut o prezenţă discretă, aproape spre absentă, de la începerea războiului. Partidul a fost preocupat în special de treburile interne ale partidului, de organizarea protestului împotriva măsurilor restrictive, iar mesajele sale s-au axat în special pe mesajele de solidaritate cu cetăţenii Ucrainei. Mai mult, liderii AUR mai mult s-au certat cu unele instituţii, cum a fost Jandarmeria.
AUR, în cădere liberă. PNL, procente în plus
Cel mai recent sondaj INSCOP privind intenţia de vot a românilor arată că în luna martie PSD conduce detaşat, cu 32%, chiar dacă înregistrează o uşoară scădere faţă de luna anterioară, fiind urmat de PNL cu 19,9%. Liberalii au crescut în ochii alegătorilor cu aproape trei procente faţă de luna precedentă, în timp ce AUR scade la 18,9%, de la 22,4%. În schimb, USR stagnează, înregistrând 10,8% din opţiuni (10,3% în februarie).