DOCUMENT Programul de guvernare pe care Cioloş îl va prezenta în faţa Parlamentului

Premierul desemnat Dacian Ciolos a trimis luni dimineaţă la Parlament programul de guvernare în care de la început este precizat că „acest guvern nu poate şi nu îşi va asuma să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească, dar ceea ce îţi asumă e un set de masuri concrete, limitate ca număr, dar cu impact şi relevanţă sistemică“.

De la începutul programului de guvernare este punctat faptul că noul Executiv se va ocupa de cele două rânduri de alegeri de la anul. „În primul rând, acest Guvern va asigura organizarea alegerilorprogramate în cursul anului 2016 (...) Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În acelaşi timp acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfăşurarea proceselor electorale în condiţii  optime, pentru toţi românii, indiferent unde se află ei“, precizează documentul depus de Cioloş la Parlament. 

Printre priorităţile noului guvern, potrivit programului prezentat, figurează amendarea, de urgenţă, a legislaţiei electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenţi, posibilitatea asocierii unor independenţi pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secţii de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezenţa semnificativă a cetăţenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.

De asemenea, programul prevede şi un proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieţii economice şi sociale a ţării. Acest proiect ar presupune însă revizuirea Constituţiei, care prevede clar că mandatul Parlamentului şi al aleşilor locali este de patru ani, în timp ce mandatul şefului statului este de cinci ani.