Din interiorul Cotroceniului: Ce se ascunde în spatele zidurilor înalte ale Palatului

Noul site al Preşedinţiei oferă posibilitatea unui tur virtual al Palatului Cotroceni care oferă repere istorice pentru fiecare salon al Palatului situat în centrul Bucureştiului. Pe lângă clădirea în care îşi desfăşoară activitatea Admnistraţia Prezidenţială, Palatul Cotroceni găzduieşte şi un Muzeu cu acelaşi nume, care reprezintă o adevărată călătorie în timp prin saloane şi dormitoare marcate de gustul şi creativitatea reginei Maria.

Administraţia Prezidenţială a lansat, marţi, un nou site al Preşedinţiei, care introduce o nouă secţiune dedicată istoriei Palatului Cotroceni şi a Muzeului Cotroceni. „Adevărul“ vă arată acest tur virtual al Palatului Cotroceni, aşa cum este el prezentat pe noul site al Preşedinţiei.

Palatul Cotroceni, sediul Administraţiei Prezidenţiale, se află într-un loc istoric, cu o tradiţie de vieţuire de peste patru sute de ani. Pe acest teren situat pe dealul Cotroceni, domnitorul Şerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, între 1679 - 1681, defrişând o zonă dens împădurită din foştii codrii al Vlăsiei. Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri şi avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) şi „Sfinţii Serghie şi Vah” (7 octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Argeş. În incinta mănăstirii, domnitorul a ridicat şi o reşedinţă domnească. La mănăstirea Cotroceni a fost instalată şi o tipografie, din aceasta ieşind mari lucrări ale vremii, printre care: „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683 şi „Biblia de la Bucureşti”, din anul 1688 („Biblia lui Şerban Cantacuzino”).

Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen folosind din iunie 1866 palatul domnesc. Între 1893 - 1895 arhitectul francez Paul Gottereau a refăcut palatul ca reşedinţă pentru Principele moştenitor Ferdinand şi Principesa Maria. După Primul Război Mondial, sub directa îndrumare a Reginei Maria, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez.

Palatul Cotroceni este legat de numeroase evenimente istorice. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, şi-a stabilit aici tabăra militară. La Revoluţia din 1848 – 1849, numeroşi revoluţionari au fost arestaţi şi încarceraţi la Cotroceni de către reprezentanţii Înaltei Porţi.

Holul de onoare, unde preşedintele României îşi întâmpină oaspeţii FOTO presidency.ro

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii devin un centru al unităţii şi modernizării politice a României, iar palatul capătă statutul de reşedinţă oficială. În 1916, la Cotroceni s-a hotărât părăsirea neutralităţii şi alăturarea României grupului de state care formau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie). În anul 1918, la Cotroceni s-a semnat cu Puterile Centrale tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti. Palatul Cotroceni este monument istoric de categoria A (importanţă naţională).

Amprenta Reginei Maria

Muzeul Naţional Cotroceni, înfiinţat în 1991, ocupă aripa istorică a ansamblului arhitectural, fosta reşedinţă domnească şi regală. Muzeul s-a înscris ca un reper cultural şi turistic important al ţării, fiind deopotrivă un muzeu de artă, de istorie şi memorial. Deţine peste 20.000 de piese din cele mai diverse domenii: artă plastică, artă decorativă, istorie, carte veche şi documente, numismatică, arheologie.

În cadrul Muzeului Naţional Cotroceni pot fi vizitate cuhnia (bucătăria) fostei Mănăstiri Cotroceni, trapeza (sala de mese), câteva chilii şi două spaţii aparţinând fostului palat domnesc al domnitorului Şerban Cantacuzino, spaţii reprezentative pentru tehnica de construcţie şi pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XVII-lea. Circuitul de vizitare oferă o adevărată călătorie în timp prin saloane, dormitoare, sufragerii, bibliotecă şi alte încăperi marcate de gustul şi creativitatea Reginei Maria. Muzeul organizează expoziţii, concerte, conferinţe şi programe culturale de înaltă calitate şi care atrag un public elevat.

Holul de Onoare, conceput de către arhitectul francez Paul Gottereau (1843-1904), la finele secolului al XIX-lea, inspirat de interiorul Operei Garnier din Paris, cu impozanta scară din marmură Cibolino, cuprinde două niveluri, suplinind astfel prin bogăţia decoraţiei, lipsa unor dimensiuni monumentale. Pilaştrii încadrează arcadele şi susţin friza decorativă, în stucatură parţial aurită, cu şiruri de ove, denticuli, volute şi consolete, frunze de acant şi ştiuleţi de porumb.

Salonul de Vânătoare, creaţie în stilul neorenaştere italiană a arhitectului ceh Karel Liman (1855-1929), datează din anii 1925-1926. Plafonul, ancadramentele şi lambriurile, sculptate în lemn de tei, formează un interesant contrast cu pietrăria albă de Rusciuc, material din care au fost realizate pavimentul şi coloanele. Salonul cuprinde panoplii cu arme, trofee şi mobilier specific încadrării stilistice.

FOTO presidency.ro

Salonul Florilor sau Salonul de Aur cum era cunoscut în epocă, este un spaţiu amenajat la îndemnul reginei Maria a României, inspirat de stilul Seccesion, anul 1900. Pereţii împodobiţi cu frumoase ghirlande, adăpostesc piese de artă decorativă specifice stilului Ludovic al XVI-lea, o garnitură de salon, cu scaune, fotolii, canapele şi banchete din lemn sculptat aurit şi tapisate cu mătase naturală, brodate manual şi două comode valoroase prin arta marchetăriei.

FOTO presidency.ro

Biblioteca sau Cabinetul de lucru al principelui Ferdinand, aparţine stilului francez Henri al II-lea, fiind lucrată în lemn de ulm. În partea superioară se află galeria etajată, a cărei balustradă traforată este susţinută de grupuri de colonete, iar un şemineu deosebit, din marmură Portoro, de culoare verde întregeşte atmosfera de epocă.

FOTO presidency.ro

Dormitorul reginei Maria, conceput în stilul Tudor, mobilat cu piese care aparţin stilului Art Nouveau, este restaurat conform variantei din anul 1929. O tapiserie din secolul al XVIII-lea se regăseşte deasupra patului, iar uşa deosebită de la intrarea în dormitor este refăcută din lemn de tei traforat ca o dantelă. Două statuete semnate de Miliţa Pătraşcu ne induc graţia atât de obişnuită a reginei Maria.

Vizitarea Muzeului Naţional Cotroceni se face doar cu programare, în grupuri de maximum 15 persoane, însoţite de un ghid de specialitate. Muzeul poate fi vizitat de marţi m până duminică, între orele 9.30 - 17.30 (ultima oră de intrare, 16.30).