Dezmăţul bugetar continuă: benzină fără limită pentru autorităţile locale

Parlamentul a votat miercuri un proiect de lege prin care instituţiile publice pot consuma carburant în limita a cât decide fiecare dintre acestea, fără a mai fi impus un nivel maximal. În plus, o parte din societăţile de stat pot demara proceduri de achiziţionare de maşini puternice.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/ 2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice a fost adoptat, miercuri, aproape în unanimitate, de Camera Deputaţilor. 284 de aleşi au fost „pentru“ acest act normativ, în timp ce şapte s-au abţinut. Camera Deputaţilor era forul decizional ceea ce înseamnă că legea va merge spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis.

Guvernul Boc a limitat consumul de carburant

Modificarea vine după ce, în 2010, în plină criză economică, Guvernul PDL a dispus, prin Ordonanţa de Urgenţă, să fie restrânse cheltuielile publice. Printre aceste restrângeri, era vizată şi „plafonarea cotei de combustibil pentru autorităţile şi instituţiile publice; ministere de specialitate ale administraţiei publice central, consiliile locale ale comunelor şi oraşelor“, arată expunerea de motive.  Prin aceeaşi ordonanţă, Guvernul a stabilit şi plafonul maxim de cheltuieli pentru fiecare instituţie bugetarîă în parte. Un consiliu local de comună avea dreptul la un singur autoturism, iar consumul lunar de carburant per maşină era de 75 de litri. Pe de altă parte, un consiliu judeţean primea 6 maşini, iar limita de litri de carburant al fiecărei maşini per lună era la 150 de litri.

Acum, în prag de an electoral, Parlamentarii au decis să ridice restricţia de consum şi le-au oferit autorităţilor locale dreptul de a cheltuie bani fără număr pentrru carburant. „Aceasta a fost situaţia grea din perioada crizei economice“, după cum a susţinut unul dintre iniţiatori, Seres Denes, de la tribuna Camerei Deputaţilor.

Pentru a-şi susţine demersul, iniţiatorii au subliniat faptul că „unităţile-administrativ teritoriale sunt apte, dar şi împuternicite de lege de a folosi resursele financiare pentru scopurile lor specifice, cu respectarea legii potrivit principiului autonomiei locale, consacrat în Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale“, potrivit expunerii de motive.  Pe scurt, parlamentarii invocă respectarea principiului autonomiei locale la care au adăugat şi principiul subsidiarităţii. Acest principiu din urmă susţine că unităţile administrative-locale sunt cele care trebuie să ia deciziile pentru binele comunităţii locale, nu să aibă loc o impunere a unor decizii de sus în jos, dinspre Guvern spre judeţe şi comune.

Deputatul  UDMR Seres Denes a adus, în plenul Camerei Deputaţilor, mai multe argumente privind necesitatea adoptării acestei legi. Un motiv invocat este distanţa între o instituţie locală şi una din Capitală. „Pe aria geografică  a României, între judeţe şi capital distanţele sunt foarte diferenţiate de la 10 până la 800 de kilometri, dar şi între localităţi şi centre de judeţ distanţele sunt inegale“, spune alesul UDMR. De asemenea, Seres Denes a menţionat faptul că în prezent se află în dereulare numeroase investiţii şi proiecte de interes regional (canalizări, modernizarea drumurilor) care necesită drumuri dese ale celor din teritoriu la Bucureşti. Însă deputatul UDMR nu a explicat cum de au reuşit autorităţile locale să se descurce vreme de cinci ani cu cota impusă de Guvern şi, deodată, au simţit nevoia să relaxeze criteriile impuse în timpul Guvernului PDL, guvern din care şi ei făceau parte.

Practic, în acest moment, aleşii locali, dar şi alţi oficialii din instituţiile administrative locale, pot străbate ţara în lung şi-n lat, fără a se simţi încorsetaţi de respectarea unei limite maxime a carburantului.

Autoturisme puternice pentru cei cu profit

Mai mult, potrivit noilor modificări, „societăţile, societăţile naţionale şi companiile naţionale cu capital de integral sau majoritar de stat, care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale şi al petrolului, pot achiziţiona autoturisme cu capacitatea cilindrică mai mare de 1.600 de centimetri cubi şi al căror preţ poate depăşi contravaloarea în lei a sumei de 18.000 euro, inclusiv TVA, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, nu mai în cazuri temeinic justificate şi dacă au realizat profit în anul fiscal precedent“. Aşadar, în cazul în care instituţiile locale au mai mulţi bani şi nu ştiu ce să facă cu ei, îi pot investi în achiziţionarea de autoturisme puternice.