Dezinteres politic pentru reforma administrativ-teritorială. Ce ar însemna reorganizarea administrației

Lista guvernelor care evită abordarea subiectului reorganizării teritoriale e completată de Cabinetul Ciucă, care deși cu o majoritate parlamentară solidă, nu vrea nici măcar să înceapă discuțiile pentru o reformă esențială a statului.

Guvernul de Coaliție PSD-PNL-UDMR ia calea ulimelor cabinete, alegând să ignore problema reformei administrativ-teritoriale, un demers necesar, dar nepus nici la elaborarea PNRR-ului. De-a lungul anilor s-au remarcat doar câteva declarații făcute de lideri puternici ai PNL, majoritatea aleși locali cu o bună imagine, ca Emil Boc sau Ilie Bolojan, însă fără vreun rezultat concret la nivel central, unde partidele nu au vrut să-și dea capul.

PNL, împărțit pe tema reorganizării teritoriale

Unul dintre cei care au insistat constant pe nevoia unei reorganizări teritoriale este fostul premier liberal Emil Boc. Actualul primar al municipiului Cluj-Napoca a afirmat că România este „oaia neagră” a Europei din această perspectivă. Boc a mai susținut însă că reformă trebuie făcută după anul electoral 2024. De altfel, în perioada în care conducea Guvernul, 2008-2012, Cabinetul Boc a avut o tentativ de reorganizarea administrativ-teritorială, dar s-a oprit în urma unor divergențe cu UDMR.

Florin Roman, vicepreședinte PNL, a explicat pentru „Adevărul” că în opinia sa este un subiect care trebuie discutat mai amplu. „Eu cred că este un subiect prea serios, de discutat câte comune și câte municipii dispar. Cred că o discuție serioasă presupune și o dezbatere serioasă, care nu există, doar la nivel de declarații politice din partea liderilor politici. Unii dintre cei care au făcut declarații pe această temă nu au vorbit nici cu UNCJR-ul, nici cu AMR-ul”.

Întrebat care ar fi momentul oportun pentru un astfel de demers, liberalul a refuzat să indice o perioadă anume, susținând că acela va fi momentul în care vor fi identificate soluțiile necesare. „Este foarte clar că fondurile europene sunt încadrate în special pe regiuni și pe unități administrative mai mari(…) e nevoie de o discuție serioasă nu doar de hai să vedem cât reducem și cât tăiem”.

„Sigur că e și un impact (…) eu nu văd o discuție serioasă, văd doar declarații, câte ar trebui să fie, cât ar trebui tăiate, dar nimeni nu explică și de ce și dacă a existat o dezbatere serioasă pe tema asta”, a mai spus deputatul PNL, dând exemplul Poloniei, despre care a arătat că a reușit cu succes o reorganizare administrativ-teritorială pentru absorbția unor sume cât mai mari din fondurilor europene.   

PSD propune un proiect pilot

Din partea PSD, senatorul Robert Cazanciuc, contactat de „Adevărul”, a explicat că „măcar și pentru faptul că actuala organizare administrativă este din anul 1968, când altele erau realitățile economie si sociale, și tot merită discutat dacă actuala formulă corespunde nevoilor actuale de dezvoltare ale României”.

„Personal cred ca ar trebui pornit de la un proiect pilot care să implice un județ sau mai multe,în funcție de obiectivul de reorganizare la nivel de administrații mici sau județe. Dacă reușește, dacă aduce beneficii locale și nationale atunci poate fi extins. Procesul trebuie sa fie unul participativ în care comunitățile sa vadă avantajele.  Nu trebuie un proces abrupt. Exista modele care pot fi avute in vedere, experiente care pot fi studiate pentru a găsi cea mai buna soluție.  Trebuie sa studiem procese similare din străinătate sau din țară. În țară avem experienta un regiuni de dezvoltare, structuri destinate în special utilizării fondurilor europene sau modelul curților de apel,  adică al unor instanțe de judecată  regionale, cu o competență pe mai multe județe”, a mai arătat senatorul.

Totodată, Robert Cazanciuc, a explicat că „reorganizarea are nevoie de modificări legislative care trebuie atent elaborate și intens dezbătute pentru ca fiecare să cunoască ce are de făcut, ce așteptări sa aibă populația”.

„În mod obiectiv, un asemenea proces normativ are nevoie de 1-2 ani pentru elaborare, dezbatere și adoptare. Este nevoie cu siguranță și de un acord politic cât mai larg tocmai pentru a nu fi văzut ca un instrument politic al unora împotriva altora, ci pur și simplu ca o cale de dezvoltare a României la care, într-un fel sau altul, toți trebuie sa participăm”, a mai subliniat social-democratul.

UDMR evită subiectul

Din partea UDMR, deputatul Csoma Botond a refuzat să comenteze, membrii Uniunii fiind reținuți asupra subiectului de-a lungul anilor.

Potrivit informațiilor „Adevărul”, primii care se opun la o reformă administrativ-teritorială sunt baronii din teritoriu, pentru că și-ar pierde din forță. Și aici e vorba atât de președinții de CJ care majoritatea au funcții de conducere și în partide, dar și unii primari. De asemenea, este o opoziție sistematică a primarilor de comune. Pentru că dacă s-ar stabili că o comună poate fi constituită doar când există un număr de 3.000 sau 5.000 de persoane, aproape jumătate din actualele UAT-uri ar dispărea.