Dezbatere Strategikon despre o Europă cu două viteze. Radu Magdin: Un asemenea lucru ar însemna, practic, o desprindere de principiul solidarităţii
0Think tankul Strategikon a lansat, vineri, primul său raport, tema acestuia fiind „O Europă cu două sau mai multe viteze”. Printre cei care au prezentat prezentat raportul şi au dezbătut problematica au fost europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu şi analistul politic Radu Magdin.
La lansarea primului raport al think tankului Strategikon au luat cuvântul mai multe persoane prezente în spaţiul public, aşa cum e cazul europarlamentarului Ioan Mircea Paşcu, preşedinte de onoare al Strategikon, sau analistul politic Radu Magdin, fost consilier al premierului Victor Ponta.
Paşcu a făcut o prezentare generală a think tankului al cărui preşedinte de onoare este şi a vorbit şi despre primul raport.
„Ideea înfiinţării se poartă de mai multă vreme, de la sfârşitul verii trecute. Nu am vrut să facem un lucru pripit, ci unul pregătit. De aceea, am făcut lansarea oficială astăzi. Să coincidă cu lansarea primului nostru studiu, un studiu despre o problemă actuală. Strategikonul e un think tank românesc care vrea să facă parte din comunitatea think tankurilor.Să fie şi un punct de vedere la actuala dezbatere de idei. Ideile, cum este şi cea a Europei cu două viteze, apar într-un context complicat: criza refugiaţilor, criza din est.
Vrem să analizăm profesionist, să dezbatem profesionist, să scriem profesionist. Să păstrăm obiectivitatea abordărilor. Acest prim raport e un raport care se adresează unei teme importante: Europa cu două sau mai multe viteze. A apărut în acest moment în care Europa are de rezolvat crize fundamentale“, a precizat europarlamentarul român.
De asemenea, Paşcu a vorbit de faptul că în rândul UE încep să fie diferenţe de gândire în funcţie de zonele geografice şi de faptul că gândirea unei Europe cu mai multe viteze pare din ce în ce mai credibilă după modul în care acţioneză ţările.
„Dacă la început (n.r.- în anii 90 când s-a vorbit prima dată de dezvoltarea diferită a statelor) se punea problema numărului ţărilor şi ritmului de dezvoltare, acum s-a schimbat. După 2004 şi 2007, UE a cunoscut o falie între Est şi Vest. State cu tradiţii diferite, cu bagaje istorice diferite. Criza nu doar că nu a făcut să dispară această falie, ci adus la apariţia alteia: Nord şi Sud. A apărut frustrarea unor ţări occidentale că cele din est nu sunt solidare cu ele (n.r.-în cazul crizei migraţiei).
E o spargere a problematiciii cu care se confruntă UE. Fiecare cu viteza lui. În anumite zone e consens, se mişcă mai repede, în altele, unde nu este, mai încet Să ne gândim că va exista o Europa care va fi o continuare a motorului dezvoltării, apoi o zonă a doua, iar în cele din urmă cei care aspira la UE“, a subliniat Paşcu.
Analistul politic Radu Magdin a făcut un rezumat al raportului „O Europă cu două sal mai multe viteze”, prezentând evoluţia conceptului şi readucerea acestuia în actualitate. Unul din aspectele asupra căruia a atras atenţia este poziţionările din prezent ale unor state precum Italia, Franţa şi Germania pe subiectul Europei cu mai multe viteze şi modul cum acestea încearcă să câştige încrederea pe acest subiect, şi al altor state.
Ce trebuie să urmărească România
În plus, Magdin a punctat faptul că o Europă cu două viteze ar însemna, în mare, un eşec a două principii pe care a fost consolidat proiectul european: principiul solidarităţii şi al coeziunii
„Interesul nostru (n.r.-al României) e să se păstreze câteva reguli de bază. Cel puţin două principii; principiul solidarităţii şi principiul coeziunii. Conceptul de bază al UE a fost să ne dezvoltăm armonios împreună. În momentul în care ceri două viteze înseamnă o desprindere de această solidaritate. Trebuie să ne spunem părerea. Orice dosar european în care o ţară nu îşi dă cu părerea, e o oportunitate ratată“, a spus analistul politic.
Magdin a atras atenţia că România trebuie să se pregătească din timp pentru momentul 2019, când pentru şase luni, iulie-decembrie, va deţine preşedinţia Consiliului UE, perioada aceasta fiind şi cea în care se vor finaliza şi dezbaterile pentru finalizarea ultimului exerciţiu bugetar.