De ce refuzul lui Iohannis de a o desemna pe Shaidehh nu este, de fapt, o respingere din punct de vedere constituţional
0Neacceptarea lui Sevil Shhaideh de către preşedintele Klaus Iohannis nu este, de fapt, o respingere din punct de vedere constituţional. O propunere de premier se consideră respinsă atunci când Parlamentul votează împotrivă, nu atunci când preşedintele refuză să nominalizeze persoana propusă de un partid sau o coaliţie care fomrează o majoritate parlamentară.
Vicepreşedintele PSD, Ecaterina Andronescu, s-a arătat deranjată de decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a cere o nouă nominalizare din partea PSD-ALDE, alta decât Sevil Shhaideh, arătând că şeful statului poate face doar două respingeri. „Eu sper să nu apară şi o a doua respingere, ceea nu înseamnă că vorbesc de a doua propunere. Trebuie să analizăm. Ce trebuie respectat este votul oamenilor“, a spus Ecaterina Andronescu, imediat după anunţul lui Iohannis.
Din punct de vedere constituţional, decizia lui Iohannis de a nu o desemna pe Sevil Shhaideh în funcţia de premier nu înseamnă o primă respingere din partea şefului statului. Desemnarea premierului este un atribut al preşedintelui, iar Parlamentul este cel care acordă votul de încredere. Numai după ce Iohannis desemnează un premier, iar Parlamentul nu votează candidatul propus de preşedinte, se poate vorbi de o respingere, din punct de vedere constituţional.
Potrivit Legii Fundamentale, se poate ajunge la alegeri anticipate doar după ce Parlamentul respinge doi candidaţi nominalizaţi de Iohannis, nu după respingerea a două propuneri înaintate preşedintelui de către Coaliţia care deţine majoritatea în Parlament. „După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură“, se arată la articolul 89 din Constituţie. Deci preşedintele poate să respingă şi alte propuneri venite din partea partidelor, dar atâta vreme cât nu ajunge în Parlament nu se consideră respingere, din punct de vedere constituţional.
„Dragnea, cea mai potrivită propunere“
Dacă PSD va insista cu Sevil Shhaideh şi va refuza să facă o altă nominalizare, Iohannis va avea două posibilităţi: să o desemneze pe Shhaideh, în cele din urmă, sau să nominalizeze o altă persoană pentru funcţia de premier. În a doua situaţie, majoritatea parlamentară formată din PSD şi ALDE ar putea trânti în Parlament candidatul propus de Iohannis. În acel moment, se reia întreaga procedură pentru desemnarea premierului.
Preşedintele va convoca o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, iar Coaliţia PSD-ALDE va trebui să facă o nouă propunere. În conferinţa de presă susţinută, Iohannis a recunoscut dreptul majorităţii parlamentare PSD-ALDE de a deţine premierul, dar a cerut să se facă o nouă nominalizare, alta decât Sevil Shhaideh.
Social-democraţii cred că Liviu Dragnea, preşedintele PSD, este cea mai bună opţiune. „Liviu Dragnea este cea mai potrivită propunere pentru că şi-a asumat responsabilitatea implementării programului“, a declarat Ecaterina Andronescu, imediat după decizia lui Iohannis. Pe Liviu Dragnea îl împiedică legea privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, care le interzice celor condamnaţi penal să facă parte din Guvern. Liderul PSD este condamnat penal la doi ani cu suspendare în dosarul „Referendumul“. Klaus Iohannis a declarat încă din campania electorală că nu va desemna în funcţia de premier o persoană „urmărită penal sau condamnată“.