Cum vrea Ungaria câştigarea autonomiei pentru maghiarii din România. Planul, pas cu pas
0Autorităţile de la Budapesta încurajează formaţiunile maghiare să ceară autonomia Ţinutului Secuiesc, însă, până la atingerea acestui obiectiv, le arată calea spre câştigarea de noi drepturi, pas cu pas. Mai mult, Ungaria trimite şi fonduri destinate etnicilor maghiari din România.
Însărcinatul prim-ministrului Ungariei pentru intermedierea negocierilor privind cauza autonomiei maghiarilor de peste hotare, Katalin Szili, a făcut o vizită de patru zile în Transilvania, dintre care trei în Ţinutul Secuiesc, prilej cu care s-a întâlnit cu mai mulţi politicieni ai UDMR, printre care preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sándor Tamás, şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Csaba Borboly. Întoarsă la Budapesta, aceasta a declarat pentru agenţia de stat ungară, MTI, că nevoia de autonomie şi solidaritat maghiară a rămas neştirbită în Ţinutul Secuiesc. „Autonomia este pentru toţi partenerii mei de discuţie o nevoie, iar aceştia au spus şi că pentru atingerea acestui scop trebuie lăsate de o parte bătăliile politice zilnice dintre maghiari şi nevoia de autonomie trebuie reprezentată în mod unitar“, a subliniat Katalin Szili.
Recomandările Budapestei
Mai mult, politicianul apropiat de premierul ungar Viktor Orban, care a ocupat funcţia de preşedinte al Parlamentului între 2002 şi 2009, a subliniat că dacă nu se poate pune acum în faţă chestiunea autonomiei în Parlament, să se treacă la tactica câştigării de drepturi pas cu pas. „Însărcinatul prim-ministrului a amintit aici Codul administrativ, aflat acum la Curtea Constituţională a României şi care aşteaptă să fie promulgat, precum şi proiectul de lege privind minorităţile, care s-a împotmolit de 13 ani în Parlamentul României. Legat de aceasta, Szili crede că este important ca partidele politice maghiare din Transilvania să aibă propuneri comune de actualizare în ceea ce priveşte proiectul de lege care include şi autonomia culturală“, se arată în materialul MTI.
Prevederea din Codul administrativ la care a făcut referirie Katalin Szili este cea referitoare la utilizarea limbii minorităţilor în administraţie. Mai precis, coaliţia PSD-ALDE a fost de acord cu adoptarea unui amendament în acest Cod prin care în unităţile sau subdiviziunile administrative în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale nu au o pondere de cel puţin 20% din populaţia totală, autorităţile pot decide utilizarea în administraţia a limbii respectivei minorităţi. Legea administraţiei publice locale prevede că doar în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, instituţiile administraţiei publice locale şi deconcetratele au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia folosirea limbii materne. Mai mult, UDMR a obţinut în urma negocierilor cu PSD şi înfiinţarea Liceului catolic maghiar din Târgu-Mureş, Guvernul Dăncilă ocupându-se de acest lucru.
Bani de la Guvernul ungar
Aproape în acelaşi timp cu vizita lui Katalin Szili în România, în Monitorul Oficial de la Budapesta era publicată Hotărârea de Guvern prin care Executivul anunţa că va da în 2019 4,64 milioane de euro pentru programele şi investiţiile „cu însemnătate specială, de interes naţional, derulate în Transilvania“, potrivit hirado.hu. În anul în curs, Budapesta a alocat pentru aceste programe 4 milioane de euro. Pe lângă acestea, Budapesta mai dă granturi pentru fermierii maghiari din Transilvania, prin intermediul unei fundaţii, Pro Economica.
Juncker, pus la colţ de Budapesta
Pe de altă parte, ungurii s-au supărat pe preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cel care a stârnit noi critici la Budapesta, de această dată pentru afirmaţia că 1 Decembrie „este important atât pentru România, cât şi pentru Europa“, pe care acesta a făcut-o în ziua în care preşedintele Klaus Iohannis a susţinut un discurs în Parlamentul European privind viziunea României despre viitorul Europei.
„Nouă, politicienilor maghiari, nu trebuie să ne pară rău că am spus încă din primul moment că este inapt şi că ne-am luptat cu toate mijloacele împotriva punctelor sale de vedere inacceptabile. Este dreptul său să sărbătorească împreună cu România Centenarul, cu condiţia să nu încerce să-l impună şi altora“, a afirmat Zsolt Németh, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului ungar, potrivit MTI.
Critici la adresa preşedintelui Comisiei Europene a avut şi liderul deputaţilor Attila Korodi, cel care a subliniat că declaraţia arată superficialitatea lui Jean-Claude Juncker. „Întâmplările de acum o sută de ani, care au condus la o reorganizare a Europei, nu sunt momente vesele ale continentului“, a spus Attila Korodi.