Cum şi-a negociat juniorul la guvernare, USR-PLUS, şefia unor agenţii-cheie. Împărţirea, nou motiv de tensiuni în interiorul PNL
0USR-PLUS şi-a asigurat şefia a 17 instituţii centrale, printre acestea fiind CNAS, Garda de Mediu şi Protecţia Mediului, ceea ce nu a fost pe placul mai multor lideri PNL, susţin surse politice pentru „Adevărul”. Contestatarii lui Orban consideră că s-a cedat prea uşor la unele instituţii, situaţie similară cu negocierea ministerelor
Echipa USR-PLUS a negociat la sânge funcţiile de conducere din cele circa 50 de agenţii, oficii şi autorităţi naţionale, reuşind să obţină la o treime (17 la număr) preşedinţia acestora, iar în peste 30 urmând să propună vicepreşedintele, directorul-adjunct sau o altă persoană din conducere. Dacă aritmetica împărţirii era oarecum previzibilă, dat fiind raportul de forţe din coaliţia de guvernare, ceea ce atrage atenţia sunt instituţiile negociate de fiecare parte.
Mai mulţi liberali din conducerea PNL şi-au exprimat, sub protecţia anonimatului, nemulţumirea pentru faptul că s-au cedat prea uşor instituţii-cheie din domeniul sănătăţii şi al mediului, dar şi din zona dezvoltării şi infrastructurii, după ce aceiaşi lideri liberali au cedat ministere ca Sănătatea, Transporturile, Fondurile Europene sau Digitalizarea. Printre instituţiile considerate de top care vor avea şefia stabilită de USR-PLUS sunt Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, Garda de Mediu, Protecţia Mediului, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră sau Autoritatea pentru Reformă Feroviară.
Nemulţumirea liberalilor e reprezentată şi de faptul că unele instituţii alese de cei din USR-PLUS corespund unor domenii unde liderii acestei alianţe au legături strânse cu ONG-uri sau companii, în special în cazul sănătăţii, mediului sau digitalizării, fiind ridicată problema apariţiei unor posibile conflicte de interese, iar vina să fie pasată tot la şeful Guvernului, în cazul în care apar probleme. Liberalii revoltaţi acuză sub protecţia anonimatului că, de exemplu, Cătălin Drulă e şi membru al Asociaţiei Pro Infrastructura, Vlad Voiculescu e vicepreşedinte al Asociaţiei Medalert şi membru în mai multe organizaţii din afara României, în timp ce Claudiu Năsui e membru al CFA România.
Funcţii împărţite „corect”
Pe de altă parte, surse liberale care au participat la negocieri au precizat pentru „Adevărul” că PNL nu putea ţine toate funcţiile pentru partid, fiind nevoie să cedeze CNAS-ul şi Garda de Mediu, de exemplu, dacă voia să menţină ANAF sau ANPC. „Am urmărit un raport corect atât în ceea ce priveşte importanţa instituţiilor, dar şi a numărului de entităţi conform algoritmului. Dacă insistam cu păstrarea CNAS, partenerii ar fi putut cere în schimb alocarea unui număr mai mare de instituţii. Între CNAS şi ANAF, am ales ANAF, pentru că vrem să gestionăm eficient partea de finanţe şi să nu existe sincope. Ei chiar au insistat pentru CNAS, la fel cum au insistat pentru autorităţile care se ocupă de operaţiunile petroliere din Marea Neagră (n.r. - Autoritatea Competentă de Reglementare a Operaţiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră) şi Autoritatea pentru Reformă Feroviară”, au declarat surse liberale care au participat la negocieri.
Mai mult, situaţia ar urma să fie echilibrată prin numirea unor liberali în a doua funcţie ca importanţă din instituţii, acolo unde USR-PLUS are şeful. Cu toate acestea, surse liberale susţin că urmează discuţii cu partenerii de guvernare pe un aspect considerat mai delicat, dacă e dorită stabilitatea echipei de guvernare. Mai precis, liberalii vor încetarea atacurilor reciproce, mai ales după ce mai mulţi politicieni ai USR-PLUS s-au bucurat public de anchetarea lui Costel Alexe.
Alte sinecuri
USR-PLUS va avea dreptul, potrivit negocierilor, să numească vicepreşedinţii, directorii-adjuncţi sau o altă persoană în funcţie de conducere în alte 33 de agenţii, oficii sau autorităţi (în 16 dintre acestea USR-PLUS are sigur numărul doi din instituţie), printre acestea fiind ANAF, Administraţia Fondului de Mediu, ANPC, Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Agenţia Nucleară şi Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză.