Cum riscă primarii traseişti să-şi piardă mandatul

În cazul în care Curtea Constituţională va decide că ordonanţa lui Liviu Dragnea nu este constituţională, sunt mari şanse ca aleşii locali traseişti să rămână fără mandat

Cele 45 de zile în care aleşii locali pot să-şi schimbe partidul fără să-şi piardă mandatul au început de alaltăieri să curgă, iar primarii se înghesuie deja să treacă în tabără Puterii. Însă traseismul, fie el garantat şi de Guvern, nu este chiar atât de sigur. Primarii sau orice alt alţi aleşi locali care au profitat sau încă vor mai profita de „perioada de mercato“ oferită de Liviu Dragnea s-ar putea trezi fără mandat.  Explicaţia este destul de complicată, însă are şanse de reuşită. Să luăm lucrurile pe îndelete.

Singura instituţie care poate contesta direct la Curtea Constituţională o ordonanţă de urgenţă este Avocatul Poporului, în prezent Victor Ciorbea. Fostul premier ţărănist, instalat în funcţie de actualul premier, Victor Ponta, nu dă semne că ar vrea să reclame la CCR ordonanţa traseismului. „Staţi mai întâi să o văd, cum vreţi să reacţionez? După ce o să văd, văd ce fac, adică ce dispoziţii dau, ce verificări şi aşa mai departe“, a răspuns Ciorbea, deşi ordonanţa a fost adoptată în Guvern în urmă cu exact şapte zile. „De săptămâna viitoare încolo mai putem vorbi, vedem ce şi cum“, a mai spus Ciorbea. Totuşi, chiar dacă va contesta ordonanţa, decizia CCR se aplică doar pentru viitor, nu şi retroactiv. Aşadar, primarii care vor migra spre Putere în cele 45 de zile îşi pot păstrat în continuare mandatul.

Planul Opoziţiei
Liderii ACL, cei mai afectaţi de efectele ordonanţei, au venit însă cu o variantă-surpriză: au deschis un proces în instanţa de contencios administrativ, la Curtea de Apel. Ei pornesc de la două premise legale: că orice act administrativ – deci şi o ordonanţă de urgenţă – poate fi atacat în contencios şi că în orice proces, în cazul de faţă cel de la Curtea de Apel, pot fi ridicate excepţii de neconstituţionalitate care, dacă sunt întemeiate, se trimit spre soluţionare la Curtea Cosntituţională.

Prin acest demers, liderii opoziţiei vor să împuşte trei iepuri dintr-o lovitură: să ocolească Avocatul Poporului, să ajungă, totuşi, cu ordonanţa la CCR şi, în plus, să-i lase pe primarii trădători fără mandat. Găselniţa juridică s-a născut într-o şedinţă a ACL, cu larga participare a liberalei Alina Gorghiu, deputat în Comisia Juridică, şi a fostului ministru al Justiţiei, democrat-liberalul Cătălin Predoiu. Alina Gorghiu ne spune, succint, ce conţine demersul în instanţă. „Am ales să mergem la Curtea de Apel, în contencios-administrativ. Unul din capetele de cerere spune că prefecţii trebuie să constate încetarea mandatelor primarilor care au demisionat din partid. În proces, vom ridica excepţia de neconstituţionalitate“,a spus Alina Gorghiu, pentru „Adevărul“.

Vom arăta, mai jos, paşii prin care se poate ajunge la un verdict defavorabil aleşilor locali, cu ajutorul specialistului în drept constituţional, Elenina Nicuţ. „Acţiunea ACL cheamă în judecată prefecţii şi Guvernul, ca şi cum ordonanţa lui Dragnea nu ar exista deloc. Mai exact, ACL le cere prefecţilor să constate încheierea mandatului pentru primarul traseist, pentru că, atunci când a trecut de la un partid la altul, conform legii aleşilor locali din 2006, şi-a pierdut mandatul“, spune Nicuţ. Însă la primul termen al procesului, în faţa judecătorului, avocaţii ACL vor ridica o excepţie de neconstituţionalitate. „Dacă excepţia va fi admisă şi, probabil, va fi, ordonanţa lui Dragnea va ajunge la Curtea Constituţională, care va da un verdict: respectă sau nu Constituţia“, merge mai departe Elenina Nicuţ.

„O chestiune inteligentă“
Dacă magistraţii constituţionalişti vor admite sesizarea ACL, decizia va avea, automat, repercusiuni asupra procesului de la Curtea de Apel, în sensul în care ACL ar avea mari şanse să câştige procesul, iar prefecţii să le întrerupă mandatele aleşilor traseişti. „Aici vedem clar diferenţa dintre o acţiune a Avocatului Poporului şi una în contencios-administrativ. Dacă Avocatul Poporului sesiza CCR, iar CCR admitea excepţia de neconstituţionalitate, efectele erau doar pentru viitor, nu se aplica la primarii care apucaseră să schimbe partidul. În schimb, dacă se admite că ordonanţa este neconstituţională ca urmare a sesizării Curţii de Apel, decizia se aplică procesului deschis de ACL, care vizează primarii traseişti. Acţiunea deschisă de ACL împotriva prefecţilor trebuie să se soluţioneze, iar judecătorii trebuie să ţină cont de decizia CCR. Deci liberalii au mari şanse de câştig, iar aleşii locali care s-au bucurat de ordonanţa lui Dragnea, au şanse mari să rămână fără mandat “, a explicat avocatul.

Pentru a fi siguri că prefecţii le curmă mandatele aleşilor locali, Elenina Nicuţ îi sfătuieşte pe liderii Opoziţiei: „După decizia CCR de neconstituţionalitate, ACL ar trebui să introducă un capăt de cerere suplimentar în procesul deschis prin care să ceară instanţei să constate încetarea mandatelor celor care au schimbat partidul în cele 45 de zile. Astfel, prefecţii vor fi nevoiţi să pună în aplicare legea“. În concluzie, avocatul Elenina Nicuţ salută decizia juriştilor PNL-PDL. „E cea mai eficientă cale. Să nu uităm că decizia CCR produce efecte exclusiv pentru viitor. În schimb, atacul în contencios- administrativ este o chestie mult mai inteligentă: poate repara şi situaţii din trecut, adică clarifică şi situaţia primarilor care s-au transferat deja la alt partid“, încheie Nicuţ.

„Este greu de spus“
Profesorul de drept constituţional, Ioan Stanomir, spune că, în cazul în care CCR va admite excepţia de neconstituţionalitate, problema pierderii mandatelor ar trebui soluţionată tot de magistraţii constituţionalişti, în motivarea deciziei. „Este greu de spus dacă aleşii îşi vor pierde mandatul sau nu. Este o situaţie inedită, iar CCR are o mare responsabilitate de a clarifica această situaţie. Magistraţii ar trebui să clarifice efectele juridice ale deciziei, dacă aceasta va fi defavorabilă Guvernului. Prin dispozitivul argumentativ, CCR trebuie să spună ce se întâmplă cu aceste mandate ale primarilor care au apucat deja să schimbe partidul, pentru că este un caz cu totul şi cu totul inedit“, a opinat Stanomir.

„De ce îl plătim cu bani publici pe Victor Ciorbea?“
George Jiglău, doctorand în ştiinţe politice, critică pe bloggurile adevarul.ro modul în care Victor Ciorbea apără Constituţia şi interesele poporului. „Politicianul care conduce instituţia Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, a avut o reacţie demnă de un elev care tocmai a picat bacul atunci când i s-a cerut, nu pentru prima dată, să emită un punct de vedere cu privire la ordonanţa primarilor traseişti. În aceste condiţii, îmi pun serios întrebarea de ce are rost să îl plătim pe Victor Ciorbea. Nu ştiu exact câţi bani încasează lunar, pe fluturaş, Victor Ciorbea, dar funcţia de Avocat al Poporului este asimilată celei de ministru şi remunerată cu aproximativ 5.500 de lei. Deşi în raportul anual pe 2013 se laudă cu faptul că site-ul este principalul mijloc de comunicare şi că acesta este «permanent actualizat», secţiunile «anchete» şi «sesizări din oficiu» nu mai sunt actualizate din 2012. De asemenea, la «cazuri rezolvate» nu mai apare nimic din 2011 încoace“, arată Jiglău.