Cum i-au şantajat parlamentarii pe şefii lor de partid pentru a-şi da pensii speciale

După ce şi-au dat pensii speciale, parlamentarii au votat şi proiectul care prevede acordarea de indemnizaţii speciale pentru aleşii locali pensionaţi, ceea ce presupune o cheltuială în plus pentru buget. „Adevărul“ vă dezvăluie şantajul pe care l-au practicat palamentarii pentru a-şi asigura bătrâneţile.

Proiectul de lege prin care aleşii locali – primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene - urmează să beneficieze de pensii suplimentare odată ce îşi încheie mandatele şi au vârsta legală de pensionare a fost aprobat ieri de Senat, în calitate de Cameră decizională. 86 de parlamentari de la PSD, UNPR şi ALDE au votat „pentru“ şi doar unul s-a abţinut, liberalii alegând să iasă din sala.

Nemulţumirea liberalilor faţă de proiectul de lege referitor la pensii speciale pentru aleşi locali a fost transmisă de la microfonul plenului Senatului de Nicolae Dobra, senator PNL, care a venit cu o altă idee creaţă: creşterea salariilor pentru primari. „Azi, din partea iniţiatorilor, nu a vorbit nimeni. Nimeni nu a venit să susţină ceea ce a propus. Din partea Guvernului nu avem nimic. Nimeni nu-şi asumă această responsabilitate. Noi suntem convinşi că nu soluţia pensiilor suplimentare e soluţia recunoaşterii meritelor primarilor. Domnii primari sunt, poate, în prima linie a celor care muncesc cel mai mult, cel mai greu. Noi, cei de la PNL, susţinem creşterea indemnizaţiilor acestora“, a spus senatorul PNL Nicolae Dobra. 

Guvernul Cioloş a preferat să nu ofere un punct de vedere şi a lăsat întreaga responsabilitate în cârca Parlamentului. „Punctul de vedere al Guvernului nu este finalizat. Lăsăm la latitudinea Parlamentului“, a spus reprezentantul Guvernului. Ceea ce înseamnă că Executivul nici nu a fost de acord cu legea, dar nici nu a respins-o categoric.  

În timpul şedinţei de plen, PSD-ul a cerut să fie permisă modificarea mai multor puncte ale proiectului de lege. Printre amendamentele proiectului de lege faţă de forma iniţială figurează faptul că vor beneficia de aceste pensii acei aleşi locali care au la activ cel puţin un mandat de patru ani, nu doar doi ani de activitate, aşa cum era în prima formă. De asemenea, această pensie specială nu va putea fi cumulată cu o altă pensie specială, alta decât cea din sistemul public, cum ar fi cea de parlamentar, aviator sau magistrat. De exemplu, preşedintele Klaus Iohannis va trebui să opteze între indemnizaţia specială la care au dreptul foştii preşedinţi ieşiţi la pensie sau cea de primar al Sibiului, calitate deţinută înainte de a fi ales în fruntea statului. În plus, nu vor beneficia de pensie specială aleşii locali care au fost condamnaţi definitiv la închisoare pentru corupţie.

Cuantumul indemnizaţiei pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară, aceeaşi formulă de calcul ca şi la parlamentari, indemnizaţie care însă nu este identică la toţi aleşii locali.

Şantajul parlamentarilor

Drumul până la adoptarea pensiilor speciale pentru aleşii locali a fost pavat însă cu multe piedici. La presiunea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, liderii PSD şi-au dat acordul iniţierii unui proiect care să le asigure bătrâneţile aleşilor locali. Numai că apariţia primului proiect de lege care acorda pensii speciale pentru parlamentari a stârnit revolta societăţii civile, ceea ce i-a făcut pe şefii de partid să dea un pas înapoi. Mai ales că societatea civilă şi l-a găsit partener pe preşedintele Klaus Iohannis care a retrimis legea spre reexaminare în Parlament, refuzând iniţial să o promulge.

Timp de trei luni, de la momentul respingerii de către Iohannis a legii şi până la readoptarea ei, parlamentarii au negociat la sânge cu liderii partidelor politice care ezitau să-şi asume o lege atât de scandaloasă cu doar câteva luni înainte de alegerile locale. De teamă că PSD va deconta electoral pentru liniştea unor parlamentari, preşedintele PSD Liviu Dragnea a reuşit, prin fidelii săi din Parlament, să ţină legea blocată la Comisia de Statut, în ciuda reticenţei celor mai mulţi parlamentari. Fiind într-o situaţie fără ieşire, parlamentarii au recurs la un gest extrem, acela de a-şi şantaja şefii pe linie de partid.

„Nu mai aveam nimic de pierdut“

Aleşii de la toate partidele s-au înţeles să blocheze toate proiectele care alocă pensii speciale pentru alte categorii decât cea de parlamentar până nu vor primi girul şefilor de partid de a-şi vota propriile pensii speciale. În Parlament se află alte două proiecte care prevăd pensii speciale – pentru aleşii locali şi pentru auditorii publici externi de la Curtea de Conturi. „Exista o presiune să adoptăm pensiile pentru cei de la Curtea de Conturi, şi din partea celor din teritoriu pentru pensiile lor. Ne-am înţeles să nu votăm nicio altă pensie până nu le vom trece pe ale noastre“, a declarat un senator PSD.

Aproape jumătate din cei care se află acum în Parlamentari nu vor mai prinde un loc pe listă la alegerie de la anul, fie din cauza noii legislaţii electorale, care prevede un Legislativ mult mai suplu, dar şi a fricii liderilor politici de a nu lua în seamă mesajul de înnoire a clasei politice transmis în stradă. „Nu mai aveam nimic de pierdut“, au mai spus surse parlamentare.

Aleşii au redat, rând pe rând, pensiile speciale de care au beneficiat militarii, grefierii, diplomaţii şi aviatorii înainte de guvernarea Boc.  Alte două proiecte prin care se acordă pensii speciale pentru aleşii locali şi pentru cei de la Curtea de Conturi au rămas la urmă în Parlament şi au devenit unealta de şantaj a parlamentarilor pentru a-şi trece pensiile speciale. Ambele propuneri legislative au fost lăsate să treacă tacit de Camera Deputaţilor, adică nu a existat nicio dezbatere, aşteptând ca Senatul să ia decizia finală. Numai că de fiecare dată când cele două proiecte intrau pe ordinea de zi, senatorii PSD, în înţelegere cu cei de la PNL, le amânau fără motiv.

Pensii şi pentru Curtea de Conturi

Pensiile speciale pentru aleşii locali au fost amânate de mai multe ori de către Comisia Juridică, ultima amânare având loc în urmă cu două săptămâni. A doua zi după votarea pensiilor speciale pentru parlamentari a fost pus pe ordinea de zi şi proiectul legii pensiilor speciale pentru aleşii locali. Senatorii jurişti au trecut rapid proiectul prin Comisie, ca săptămâna imediat următoare să-l includă pe ordinea de zi a plenului Senatului.

Cel de-al doilea proiect cu care parlamentarii şi-au şantajat şefii prevede că persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern pe o durată de cel puţin 14 ani în cadrul Curţii de Conturi vor beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu. Proiectul a fost înaintat Senatului încă din septembrie, însă senatorii au refuzat să-l ia în discuţie. Fiind ultima săptămână de lucru dinacest an, aleşii au lăsat acest ultim proiect pentru perioada de după vacanţă.

La mâna lui Iohannis

Legea pensiilor speciale pentru aleşii locali a fost adoptată de Parlament şi trimisă spre promulgare la Cotroceni. Preşedintele Klaus Iohannis poate retrimite legea în Parlament sau poate sesiza  Curtea Constituţională (CCR). Pensiile speciale pentru parlamentari se află deja la Cotroceni, iar şeful statului nu va sesiza CCR, din lipsă de temei constituţional, potrivit unor surse oficiale din Adminstraţia Prezidenţială.