Cum au ajuns magistraţii CCR la un pas de a avea o imunitate care nu este prevăzută în Constituţie. Avocat: „Legea e mai mult decât neconstituţională“

Judecătorii CCR vor avea o imunitate mai mare decât parlamentarii şi comparabilă cu cea a miniştrilor, arată un proiect de lege adoptat de Camera Deputaţilor şi care urmează să ajungă zilele viitoare în Senat pentru votul final. Avocata Elenina Nicuţ susţine că „legea este mai mult decât neconstituţională“.

Aşadar, în cazul în care un procuror vrea investigheze orice faptă penală comisă de un magistrat CCR, va avea nevoie de o majoritate de două treimi din partea Curţii - adică votul a şase dintre cei nouă magistraţi CCR. În caz contrar, ancheta se blochează. Practic, CCR, instanţă constituţională prin definţie, se transformă prin acest proiect de lege şi în instanţă de judecată penală.

Propunerea legislativă, iniţiată de Adnagi Slavoliub, deputat al minorităţii sârbilor, le oferă magistraţilor CCR, conduşi de Valer Dorneanu, o imunitate penală chiar mai mare decât cea a parlamentarilor.

Comparativ, senatorii şi deputaţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi au arestaţi „fără încuviinţarea Camerei din care fac parte“. Însă, coform Constituţiei, aleşii pot fi urmăriţi penal şi trimişi în judecată fără ca plenul Camerei Deputaţilor sau al Senatului să aibă vreun cuvânt de spus. Pe când magistraţii CCR nu vor putea fi nici măcar anchetaţi înainte ca plenul Curţii să voteze.

Imunitatea pe care judecătorii CCR o vor primi este comparabilă cu cea a miniştrilor – mai extinsă decât a senatorilor şi deputaţilor. Spre exemplu, un ministru care este şi parlamentar nu poate fi urmărit penal până când Camera din care face parte nu-i ridică imunitatea. Aşa spune Legea răspunderii ministeriale, care dezvoltă o prevedere stipulată de Constituţie.

De fapt, începerea urmăririi penale este marea miză a imunităţii ministeriale, căci au fost cazuri în care, în acelaşi dosar, un ministru care era şi parlamentar a fost apărat de colegi, în timp ce un ministru care nu era concomitent şi parlamentar a putut fi trimis în judecată. Spre exemplu, dosarul în care Varujan Vosganian şi Adrian Videanu au fost acuzaţi că, din postura de miniştri ai Economiei, au oferit gaze naturale la preţuri prefernţiale pentru firma omului de afaceri Ioan Niculae. Vosganian, care la acea vreme era şi senataor PNL, a fost salvat de parlametarii PSD, iar Adrian Videanu, care nu mai era parlamentar, a putut fi urmărit penal după ce preşedintele ţării - la acea vreme Traian Băsescu - şi-a dat acordul. Pe scurt, pentru fix aceleaşi acuzaţii,Vosganian a scăpat de braţul Justiţiei, iar ancheta în cazul său a fost îngropată, în timp ce Adrian Videanu a ajuns în faţa unui judecător, care ulterior l-a achitat.

„E mai mult decât neconstituţională“

În concluzie, magistraţii CCR vor avea o imunitate mai mare decât a parlamentarilor şi comparabilă cu a miniştrilor, căci nu vor putea fi trimişi în judecată, ca orice om de rând, fără votul colegilor. „Chiar judecătorul anchetat va putea influenţa votul, căci în legea CCR este interzisă instituţia abţinerii. Aşadar, învinuitul poate decide votul majorităţii“, spune avocata Elenina Nicuţ. 

Şi nici măcar nu vorbim despre o majoritate simplă pentru ridicarea imunităţii unui magistrat CCR, ci o majoritate de două treimi. „Gândiţi-vă că legea CCR mai prevede o majoritate de două treimi doar când se validează rezultatul referendumului pentru demiterea preşedintelui ţării sau când se revizuieşte Constituţia, două speţe foarte importante. Acum au extins această majoritate imensă şi împotriva anchetării lor“, adaugă Elenina Nicuţ. „Legea e mai mult decât neconstituţională“, a mai spus avocata.

Ulterior, aceasta a dat şi un exemplu, într-un mesaj pe pagina personală de Facebook. „Practic, din modificările aduse legii CCR, eu înteleg că, dacă Dorneanu mă calcă cu maşina pe trecerea de pietoni, nu va putea fi trimis în judecată decât cu încuviinţarea Plenului CCR, majoritate 2/3, majoritate la care va putea participa fără probleme pentru ca la CCR nu doar ca nu există instituţia abţinerii, dar există şi precedente în care şi-au dat decizii în materii care-i interesau direct. Adică niciodată“, a conchis Nicuţ. 

În cazul - foarte probabil - în care legea va trece de Senat în această formă, Opoziţia ar putea-o contesta chiar la CCR, iar judecătorii ar putea ajunge în situaţia ingrată de a decide dacă o lege care le oferă o imunitate neprevăzută de Constituţie este sau nu constituţională. În alte cazuri, CCR a decis că Parlamentul nu poate impune imunităţi penale altor categorii decât cele prevăzute explicit de Constituţie: preşedinte, parlamentari şi miniştri. Spre exemplu, în marţea neagră din 2013, când deputatul PSD Eugen Nicolicea a încercat să-i scoată pe parlamentari din categoria funcţionarilor publici în sensul răspunderii penale, Curtea Constituţională s-a opus pe motiv că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii.