Cum a rezistat Guvernul Ponta celor trei moţiuni de cenzură ale Opoziţiei
0Guvernul Victor Ponta s-a confruntat, de-a lungul existenţei la Palatul Victoria, cu trei moţiuni de cenzură. Ultima încercare a Opoziţiei de a răsturna Guvernul a întrunit şi cele mai multe voturi împotriva actualului Executiv.
Guvernul Ponta a rămas în funcţie, după ce moţiunea de cenzură a PNL nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, Opoziţia mai avea nevoie de încă 84 de voturi. Moţiunea de cenzură depusă de PNL împotriva Guvernului Ponta a fost respinsă, vineri, fiind înregistrate 194 de voturi „pentru“, faţă de 278 necesare pentru adoptare, alte 13 voturi fiind „împotrivă“, iar 7 anulate.
Moţiunea, intitulată „Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă!“, este cea de-a treia încercare nereuşită a liberalilor de a trânti Guvernul, însă şi cea care a întrunit cele mai multe voturi în favoarea Opoziţiei.
Prima moţiune de cenzură a Opoziţiei împoriva Guvernului Ponta a fost dezbătută şi votată pe 13 mai, 2014, la trei luni de la ruperea USL. PNL, PPDD, PDL şi PMP au semnat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta, denumită „Opriţi Guvernul Ponta 3 - Guvernul corupţiei, demagogiei şi minciunii“, care s-a concentrat pe acţiunile premierului Victor Ponta, acuzându-l de corupţie, şi atitudini împotriva justiţiei.
După două ore de dezbateri, moţiunea de cenzură a picat, înregistrându-se 176 de voturi „pentru“ şi 19 „împotrivă“, în condiţiile în care ar fi fost necesare minimum 286 de voturi „pentru“. Din mai 2014, PNL a convins doar 18 parlamentari să se alăture demersului de debarcare a lui Victor Ponta de la Palatul Victoria.
Moţiunea cu cele mai puţine voturi
Pe 12 septembrie, cu mai puţin de două luni înainte e alegerile prezidenţiale, pe atunci Alianţa Creştin-Liberală, formată din PNL şi PDL, au uzitat, din nou, de dreptul de a depune moţiune de cenzură. Din cele trei tentative ale Opoziţiei de a schimba Guvernul, moţiunea de cenzură din septembrie 2014 a fost deCum se apără Ponta în faţa moţiunii de cenzură a PNL: „Ca un Guvern să se schimbe prin voinţa unui procuror, este foarte grav“ departe cea mai nereuşită.
Intitulată „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!“, moţiunea de cenzură a fost respinsă cu 154 de voturi „pentru“ , 12 voturi „împotrivă“ şi o abţinere. Parlamentarii PSD, PC, UNPR, PLR şi UDMR nu au participat la votul asupra moţiunii de cenzură iniţiată de ACL. Singurii care au votat au fost deputaţii şi senatorii PNL şi PDL şi cei neafiliaţi aparţinând PMP. Parlamentarii Puterii s-au abţinut de la vot la toate cele trei moţiuni de cenzură, lăsând doar Opoziţia să voteze.
Citeşte şi:
Guvernul Ponta a rămas în funcţie, după ce moţiunea de cenzură a PNL nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptată. Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă, Opoziţia mai avea nevoie de încă 84 de voturi. Majoritatea parlamentarilor PSD nu au votat deloc, respectând ordinul impus de partid. De partea cealalată, PNL a avut patru absenţi, dintre care doar unul nemotivat.
Copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, i-a reproşat premierului Victor Ponta umilirea îndurată de români la alegerile din 2014, neorganizarea alegerilor parţiale, în ciuda deciziilor unor instanţe de judecată, dar şi acţiunile PSD de a mutila legislaţia penală. Totodată, Gorghiu şi-a cerut scuze, în numele PNL, pentru că l-a ajutat pe Ponta să ajungă în funcţia de prim-ministru şi i-a rugat pe parlamentari să voteze moţiunea de cenzură.
Premierul Victor Ponta a declarat, în plenul Parlamentului, că tema moţiunii de cenzură a PNL nu ţine de activitatea Guvernului, ci de cea a Parlamentului, precizând „că este grav ca un Guvern să fie schimbat prin voinţa unui procuror“. Totodată, Ponta a mai spus că şi-a cerut scuze faţă de românii care nu au putut vota la alegerile prezidenţiale din 2014.
Fostul preşedinte al PNL şi copreşedinte USL, Crin Antonescu, a anunţat că va vota împotriva Guvernului Ponta, neorganizarea alegerilor parţiale fiind un motiv suficient pentru a cădea actualul Executiv.