Culise. Luptă aprigă în PNL pentru şefia CNI, instituţie-cheie pentru investiţiile din teritoriu. Primul pas, demiterea unei directoare pe funcţie din 2013
0Liberalii duc lupte aprige în interior pentru a-şi asigura controlul Companiei Naţionale de Investiţii, instituţie cu un rol-cheie în realizarea de proiecte în comunităţile din teritoriu, care dispune de un buget de aproape şapte miliarde de lei în 2022.
Compania Naţională de Investiţii, structură aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării şi foarte importantă în ceea ce priveşte proiectele de investiţii din teritoriu, a ajuns la PNL, în urma negocierilor din toamnă. Prin urmare, liberalii sunt cei care decid cine să fie la şefia instituţiei. Numirea depinde de pixul ministrului Dezvoltării, actualmente Cseke Attila, demnitar care prin ordin de ministru numeşte sau revocă directorul general al CNI (acesta deţine în acelaşi timp şi poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie).
Trei luni au trecut de la împărţirea funcţiilor în Coaliţie, dar PNL nu se poate decide dacă o schimbă sau nu pe Manuela Pătrăşcoiu, dar şi cu cine. În partid s-au format mai multe tabere. Pe de o parte, sunt cele ale lui Florin Cîţu (şeful PNL) şi a lui Iulian Dumitrescu (prim-vicepreşedinte PNL), care solicită înlocuirea lui Pătrăşcoiu. Însă şi aici sunt diferenţe de viziune. Dumitrescu a negociat în ultimul timp ca funcţia să revină organizaţiei PNL Ilfov, filială condusă de Thuma Hubert. „Dumitrescu vrea ca această funcţie să fie ocupată de cineva din organizaţiile care sunt lângă el, adică Ilfov sau Teleorman. Pe de altă parte, Cîţu nu prea vrea să dea această funcţie la o organizaţie care nu este sută la sută alături de el”, susţin surse din conducerea PNL, apropiate de negocierile interne. Însă până la decizia privind cine preia şefia instituţiei, liberalii se lovesc de opoziţia lui Ciucă. Premierul nu este de acord în acest moment cu îndepărtarea Manuelei Pătrăşcoiu, aşa că Cseke Attila nu poate lua decizia demiterii. Acest aspect, pe lângă impresia că Nicolae Ciucă nu insistă ca secretarii de stat să aibă atribuţii delegate, face parte din lista de nemulţumiri din PNL faţă de Ciucă.
Ce finanţează CNI
CNI este o structură relevantă, mai ales din prisma sumelor de care dispune şi a relaţiei pe care o are cu comunităţile locale, pentru că este instituţia care finanţează săli de sport, bazine de înot, aşezăminte culturale, unităţi sanitare, blocuri pentru defavorizaţi şi aşa mai departe. De exemplu, în ultimul raport, cel din 2020, CNI anunţa că a finalizat 29 de săli de sport, un bazin de înot, trei sisteme integrate de apă şi canalizare şi multe altele. Una dintre investiţiile fanion din ultimii ani este „Stadionul Giuleşti”, realizat prin banii de la CNI. Tot în acest ultim raport public aflam că în derulare erau nu mai puţin de 523 „de obiective de investiţii”, printre care: 140 de săli de sport, 157 de aşezăminte culturale, 23 de unităţi sportive, 33 de bazine de înot, 19 unităţi sanitare de primă urgenţă şi câte şapte cinematografe şi sisteme integrate de apă şi canal. În 2022, potrivit notei de fundamentare a bugetului, cheltuielile de investiţii ale CNI sunt estimate a fi la puţin peste 7 miliarde de lei.
Pătrăşcoiu, o nucă tare la CNI
Manuela Pătrăşcoiu a reuşit să reziste în funcţie cât timp pe la guvernare s-au succedat nu mai puţin de şapte premieri. A fost adusă la şefia CNI pe vremea lui Liviu Dragnea, în 2013, când fostul preşedinte era ministru al Dezvoltării în Guvernul Ponta. Iar de atunci, Pătrăşcoiu nu a mai plecat. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, Manuela Pătrăşcoiu a reuşit să-şi facă relaţii bune cu fiecare partid, fie că au fost la putere sau în opoziţie. Aceasta ar fi una dintre explicaţiile rămânerii sale în ciuda guvernelor PSD, PNL sau cel tehnocrat.
O funcţie care aduce sute de mii de lei anual
Declaraţiile de avere ale Manuelei Pătrăşcoiu arată că şefia CNI aduce şi venituri pe măsură. În ultimii ani, Pătrăşcoiu a avut mereu lefuri de sute de mii de lei. În anul fiscal 2017, şefa CNI a obţinut circa 185.000 de lei din indemnizaţie şi proiecte gestionate, în timp ce în 2018 acestea au ajuns la 337.000 de lei. 2019 a fost un an şi mai bun, adică din indemnizaţie şi proiecte a ajuns la 376.000 de lei. În declaraţia depusă în 2021, aşadar pentru anul fiscal 2020, şefa CNI şi-a anonimizat capitolul venituri. Salariul directorului general, la fel ca şi numirea, sunt stabilite de ministrul Dezvoltării. La rândul său, directorul general stabileşte modul de salarizare a angajaţilor din CNI.