CULISE Cum a rupt CCR legăturile cu Comisia Europeană pe raportul MCV. Surse: Mona Pivniceru a venit cu ideea. Zegrean: „Nu înţeleg această decizie“
0CCR a transmis Comisiei Europene că nu mai doreşte să fie implicată în discuţiile privind raportul MCV, o decizie stranie, având în vedere că magistraţii Ccr au fost lăudaţi în repetate rânduri în rapoartele Bruxelles-ului pentru modul în care au susţinut statul de drept. Surse din sistemul judiciar au declarat pentru „Adevărul“ că judecătoarea Mona Pivniceru a insistat ca CCR să nu mai fie amestecată în discuţiile cu oficialii europeni.
Preşedintele Curţii Constituţionale (CCR) s-a întâlit joi cu reprezentanţii Comisiei Europene, veniţi la Bucureşti pentru a discuta cu oficialii români din sistemul judiciar pe subiectul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), raportul prin care UE evaluează progresele României şi Bulgariei în domeniul Justiţiei.
Potrivit unui comunicat al Curţii, Valer Dorneanu le-a transmis oficialilor europeni că, pe viitor, magistraţii CCR nu mai vor să discute cu Bruxelles-ul despre raportul MCV. „Pornind de la rolul, locul şi atribuţiile CCR în cadrul statului de drept, care o obligă să aibă o poziţie de neutralitate în relaţiile dintre autorităţile publice şi îi impun obligaţia de rezervă în ceea ce priveşte exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotaţii politice, Plenul CCR şi-a manifestat dorinţa de a nu mai fi implicat în programul delegaţiilor Comisiei Europene în contextul MCV“, se arată în comunicat. Pe scurt, CCR a rupt legăturile cu Comisia Europenă invocând faptul că discuţia despre MCV este una politică.
Cât despre conotaţiile politice ale întâlnirilor, Augustin Zegrean, fostul preşdinte al CCR, a declarat pentru „Adevărul“ că discuţiile cu reprezentanţii Comisiei Europene se poartă în cheie strict juridică. „Nu se pune problema unei discuţii cu tentă politică. Am participat la astfel de întâlniri cu Comisia Europeană din 2012 până în 2016. Discuţiile erau tehnice, strict juridice. Noi le explicam aspecte ce ţin de activitatea CCR, funcţionarii europeni îşi notau, apoi vedeam că în raportele MCV apăreau multe din explicaţiile noastre. Nu ne-au pus niciodată vreo întrebare politică. Nu înţeleg această decizie a CCR “, a spus Zegrean. Acesta mai sesizează o schimbare în abordarea CCR. „La aceste discuţii nu participam doar eu, ca preşedinte, ci eram însoţit de toţi colegii magistraţi. S-a întâmplat să lipsească cineva doar când un magistrat nu era în localitate“, a adăugat Zegrean.
Comparativ, joi, la întâlnirea cu oficlaii europeni, a participat doar preşdintele CCR, Valer Dorneanu, însoţit de directorul său de cabinet şi de încă un magistrat asistent.
Plenul CCR şi-a manifestat dorinţa de a nu mai fi implicat în programul delegaţiilor Comisiei Europene în contextul MCV. Valer Dorneanu, preşedinte CCR
Surse din sistemul judiciar au declarat pentru „Adevărul“ că judecătoarea Mona Pivniceru a insistat ca CCR să nu mai fie implicată în discuţiile despre MCV, iar Plenul Curţii a votat favorabil.
Sursele citate susţin că, în utlima lună, Guvernul a transmis mai multe mesaje neoficiale în care susţinea că UE va ridica raportul MCV pentru România. „După vizita lui Frans Timmermans la Bucureşti, Guvernul a informat, informal, mai multe instituţii, printre care şi CCR, că ridicarea MCV a devenit doar o problemă de timp, ceea ce e fals. Timmermans ne-a avertizat să nu alergăm în direcţia opusă, un mesaj clar, dar transmis în limbaj diplomatic “, a comentat, pentru „Adevărul“, un jurist din anturajul CCR.
Surse guvernamentale susţin că Executivul se bazează pe faptul că România va prelua la începutul anului 2019 preşedinţia Consiliului UE, deci Comisia Europeană va fi presată să ne ridice MCV-ul. Numai că Bulgaria deţine în prezent şefia UE cu tot cu MCV.
Nu e prima decizia curioasă pe care o ia Curtea. Magistraţii CCR au decis să nu trimită legile Justiţiei, adoptate de majoritatea PSD-ALDE, Comisiei de la Veneţia, for care analizează un text legislativ nu doar din perspectivă strict constituţională, ci mult mai amplu. Spre exemplu, dacă se respectă independenţa Justiţiei sau dacă nu e afectată eficienţa sistemului judiciar.