Analiză Criza din coaliția pro‑europeană din România slăbește „bariera” împotriva extremei drepte, arată o analiză străină

Decizia Partidului Social Democrat (PSD) din 20 aprilie de a retrage sprijinul politic pentru premierul Ilie Bolojan a deschis o nouă etapă de instabilitate în coaliția formată anul trecut pentru a limita ascensiunea formațiunii de extremă dreapta AUR. O analiză a televiziunii poloneze TVP World atrage atenția că „bariera care a ținut extrema dreaptă departe de putere se crăpă din propriile sale temelii”.

În analiză se arată că PSD, cea mai mare forță din alianța de guvernare, își justifică gestul prin impactul austerității asupra propriului electorat, în timp ce tensiunile interne pun sub semnul întrebării capacitatea coaliției de a-și menține obiectivele asumate.

O coaliție născută pentru a bloca extrema dreaptă

Actuala formulă de guvernare a fost constituită în iunie 2025, după anularea de către Curtea Constituțională a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, în contextul unor suspiciuni de ingerință externă, subliniază aceeași analiză: scopul principal al coaliției era stabilizarea instituțiilor, accesarea fondurilor europene din PNRR și menținerea ratingului de țară, explică Stuart Dowell, autorul articolului de la TVP World.

În analiza sa, autorul subliniază că aceste obiective au presupus măsuri de austeritate, care au erodat însă sprijinul electoral al partidelor din coaliție și au alimentat creșterea AUR, creditat în prezent cu aproximativ 36% în sondaje.

Premierul Ilie Bolojan a preluat mandatul în contextul celui mai mare deficit bugetar din UE. Pachetul fiscal adoptat în iulie 2025 - agreat la acel moment și de PSD -a inclus majorarea TVA, creșterea accizelor, extinderea contribuțiilor de sănătate pentru anumite categorii de pensionari, înghețarea salariilor și pensiilor în sectorul public și reducerea posturilor din administrație, potrivit aceleiași analize.

Pe pagina TVP World se mai arată că aceste măsuri au afectat în special electoratul tradițional al PSD, format din persoane cu venituri mici și pensionari, ceea ce explică presiunea internă asupra conducerii partidului.

Analiza prezintă și un sondaj Sociopol din aprilie plasează PSD la 18%, la egalitate cu USR și sub PNL, în timp ce AUR conduce detașat.

„Surse Reuters sugerează că PSD ar putea accepta o remaniere a coaliției dacă liberalii ar alege pe altcineva decât Bolojan ca prim-ministru, chiar dacă, conform acordului de coaliție, biroul prim-ministrului ar fi rotit către ei în primăvara anului 2027. Grindeanu vrea distanță față de austeritate fără a-și asuma prăbușirea pe care opoziția totală ar aduce-o”, se arată pe site-ul TVP.

Analiza amintește că România a trecut prin numeroase crize politice în ultimul deceniu, însă acestea au fost de regulă rezolvate prin negocieri interne, fără alegeri anticipate, un mecanism descris adesea drept „instabilitate stabilă”. Aceeași sursă arată că președintele Nicușor Dan a exclus organizarea de alegeri anticipate și a declarat că nu va nominaliza un premier susținut de AUR.

De această dată însă, instabilitatea se suprapune peste obiective financiare majore: apărarea ratingului de țară, derularea contractelor de apărare din cadrul inițiativei europene SAFE și respectarea termenelor din PNRR, remarcă Stuart Dowell.

Riscul unui cerc vicios

Criza politică riscă să genereze un „efect de spirală”: instabilitatea crește costurile de finanțare, ceea ce obligă la noi măsuri de austeritate, care la rândul lor amplifică nemulțumirea publică și sprijinul pentru AUR, potrivit aceleiași analize.

Un barometru Political Rating Agency arată că 39,2% dintre români consideră că sistemul politic trebuie „complet înlocuit, prin orice mijloace”.

„Dacă o moțiune de cenzură ar trece, România ar intra într-o perioadă prelungită de negocieri”

În aceeași analiză se arată că cel mai probabil scenariu este o reconfigurare a aceleiași coaliții pro‑europene, posibil cu un alt premier sau cu o ajustare a programului de reforme. Dacă o moțiune de cenzură ar trece, România ar intra într-o perioadă prelungită de negocieri pentru formarea unui nou guvern, sintetizează autorul.

Piețele financiare vor urmări îndeaproape continuitatea în reducerea deficitului, iar orice semnal de recul ar putea crește costurile de împrumut, arată Stuart Dowell, explicând că, în plan politic, instabilitatea repetată riscă să întărească discursul anti-sistem al AUR, chiar dacă partidul rămâne în afara guvernării.