Creșterea lefurilor aleșilor locali, prețul liniștii în teritoriu. Cât este impactul bugetar lunar
0Coaliția e decisă să meargă înainte cu creșterea salariilor pentru aleșii locali, o măsură care are un impact bugetar de 8 milioane de lei (lunar), grosul banilor fiind pentru primarii și viceprimarii comunelor.
Reacția partidelor Puterii, după adoptarea în Senat a unui proiect de lege care aduce măriri pentru mai multe categorii de demnitari, a fost că tot demersul lor era pentru a crește lefurile celor din administrația locală: primari, viceprimari și funcționari. Dacă în privința menținerii creșterii de venituri pentru parlamentari, membrii Guvernului sau șefii unor instituții centrale, Coaliția a dat înapoi, în urma criticilor publice, în contextul în care Guvernul îndeamnă la economisire, nu același lucru se întâmplă și în cazul aleșilor locali.
Motivele invocate: salariile primarilor și viceprimarilor de comune sunt mici, nemaifiind crescute din 2019, iar cele ale funcționarilor din aceste instituții nu pot fi mărite, pentru că acestea nu pot depăși pe cele ale viceprimarilor. Prevederile sunt prinse în Legea salarizării unitare din 2017. Un al motiv, dar care a nu a fost invocat, pentru că aduce probleme de imagine, este cel al pensiilor aleșilor locali. Surse guvernamentale au precizat pentru „Adevărul” că Executivul va proroga pentru încă un an intrarea în plată a acestor venituri, ceea ce ar fi a patra amânare din ultimii ani, iar Ciucă ar deveni singurul premier care ia această măsură de două ori (după Ludovic Orban și Florin Cîțu).
Problema pensiilor speciale ale aleșilor locali a fost un punct important al discuțiilor reprezentanților primarilor și șefilor de CJ cu premierul Nicolae Ciucă și cu Cseke Attila (ministrul Dezvoltării) la sfârșitul lunii august. Iar aleșii locali au avertizat. „Cred că Guvernul are această datorie pentru că le-am zis că noi vom ridica steagul la alegeri și dacă tu nu mă vezi acum, s-ar putea nici eu să nu te văd data viitoare”, a declarat Dorinel Soare (primar Niculești - Dâmbovița), reprezentant al Asociației Comunelor din România, la ieșirea de la consultări, la finalul lui august.
Direcționarea banilor, mai ales către aleșii din comune
Prin urmare, potrivit informațiilor „Adevărul”, compromisul este creșterea salariilor în teritoriu, pentru a nu mai fi redeschisă discuția pensiilor speciale la construcția bugetului pe 2023. Și așa Coaliția încă nu știe cum va gestiona reforma pensiilor speciale, per ansamblu, pentru a le aduce într-o formă cât mai apropiată de cele clasice, bazate doar pe principiul contributivității.
Grosul măririlor e reprezentat de banii pentru aleșii din comune. Conform unei analize a „Adevărul”, 6,9 milioane de lei înseamnă suma care va merge lunar, în plus, spre primăriile de comune. De exemplu, doar aleșii din comunele cu sub 3.000 de locuitori vor reprezenta cheltuieli lunare în plus de 3,3 milioane de lei. De asemenea, în cazul măririlor salariale pentru primarii și viceprimarii de orașe, acestea sunt de 1,15 milioane de lei. Așadar, în total, efortul lunar financiar suplimentar este de 8 milioane de lei. Iar aplicarea măririlor nu ar avea loc de la 1 ianuarie 2023, ci de la 1 noiembrie 2022.
Într-o analiză de zilele trecute, „Adevărul” a arătat că, lunar, doar miniștrii și parlamentarii vor lua din buget în plus un milion de lei, adică aproximativ 400 de salarii minime. Efortul bugetar al Guvernului, iar aici ne referim doar la premier, vicepremieri și miniștri, ar fi lunar de aproximativ 51.000 de lei. Pe de altă parte, la Parlament, efortul lunar ar fi de aproximativ 950.000 de lei lunar. Dar de creșteri salariale, conform actualei forme a inițiativei, va beneficia inclusiv Klaus Iohannis, care va avea un salariu mărit de la 24.960 de lei la 27.600 de lei.
Pensiile speciale, încă sub semnul întrebării
Măsura pensiilor pentru aleșii locali e încă una care ridică semne de întrebare privind constituționalitatea sa. În 2019, aceasta a fost cuprinsă în Codul Administrativ, adoptat prin procedura ordonanței de urgență, după ce anterior de două ori magistrații CCR deciseseră că aceste venituri sunt neconstituționale. Argumentația judecătorilor CCR, în fiecare dintre deciziile pronunțate, a fost că pensiile speciale nu trebuie să fie discriminatorii în cazul unei categorii. Mai precis, legiuitorul să stabilească pensii speciale pentru toți aleșii locali – primari, viceprimari, președinți de CJ, vicepreședinți de CJ, consilieri locali și consilieri județeni sau să nu stabilească deloc. În prezent, beneficiari sunt doar primarii, viceprimarii, președinții de CJ și vicepreședinții de CJ.