Creaţiile Comisiei Iordache au ajuns unde le era locul: la gunoi
0Camera Deputaţilor a respins proiectele controversate ale PSD prin care erau mutilate Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. De altfel, dacă una dintre iniţiative ar fi trecut, Liviu Dragnea era liber astăzi
Partidele din Parlament au votat în unanimitate pentru respingerea unor iniţiative legislative care în „epoca Dragnea”, dar şi anterior, au dus la proteste publice şi la scandaluri între Putere şi Opoziţie. Printre acestea au fost modificările legislative care mutilau Codul de Procedură Penală, Codul Penal, precum şi o lege prin care era deschisă calea pentru permiterea traficului de influenţă. „Ne despărţim de două calamităţi juridice, moştenite din epoca Dragnea. Infractori din PSD ajunseseră să-şi croiască Codurile penale după cum le convenea”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, Mihai Badea.
Probabil cel mai controversat proiect de lege, atacat de nu mai puţin de trei ori la CCR de PNL, USR-PLUS şi Klaus Iohannis, era cel pentru modificarea Codului Penal. Potrivit iniţiativei, liberarea condiţionată putea avea loc dacă persoana condamnată executa cel puţin jumătate din durata pedepsei, nu cel puţin două treimi, în cazul pedepselor care nu depăşeau zece ani, sau cel puţin două treimi, nu trei pătrimi, în cazul pedepselor de până la 15 ani. Ca fapt divers, dacă o asemenea prevedere ar fi trecut, Liviu Dragnea ar trebui eliberat, pentru că deja a executat jumătate din pedeapsa de trei ani şi şase luni, pentru care este acum închis la Rahova. La sfârşitul lunii februarie, Liviu Dragnea a bifat minimul de 21 de luni din totalul de 42.
Mai puţină închisoare
Favorizaţi erau şi condamnaţii de peste 60 de ani. În proiectul de lege susţinut cu tărie de PSD în epoca Dragnea, liberarea condiţionată a unui condamnat care a împlinit vârsta de 60 de ani putea avea loc după „executarea efectivă” a cel puţin o treime din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depăşea zece ani, sau cel puţin jumătate din pedeapsă, dacă avea o condamnare de peste zece ani. În forma actuală a legii, liberarea pentru cei de peste 60 de ani are loc după executarea a cel puţin jumătate din pedeapsă pentru cei care au o condamnare sub zece ani şi două treimi, dacă condamnarea era de peste zece ani.
Relaxate erau şi termenele care ţineau cont de munca prestată în închisoare. Liberarea condiţionată, potrivit proiectului PSD, putea fi dispusă după executarea a cel puţin o pătrime din pedeapsă, nu după cel puţin o treime din pedeapsă. Inclusiv termenele de prescripţie a răspunderii penale erau modificate de juriştii PSD conduşi de Florin Iordache, acum aflat la şefia Consiliului Legislativ, astfel încât termenul de prescriere a unei fapte era de opt ani, nu zece ani, în cazul unor infracţiuni unde pedepsele erau între 10 şi 20 de ani. De asemenea, pentru infracţiuni încadrate la pedepse între cinci şi zece ani, termenul de prescriere a lor era de şase ani, nu de opt ani.
Prin alte prevederi, era descurajată sesizarea autorităţilor de către cei implicaţi în darea şi luarea de mită: dacă denunţul era făcut la mai mult de un an de la comiterea faptei, denunţătorul nu mai beneficia de circumstanţe atenuante.
297 de voturi au fost întregistrate pentru respingerea Codului de Procedură Penală şi pentru Codul Penal
Şi în Codul de Procedură Penală erau mai multe prevederi controversate. Una dintre acestea era imposibilitatea folosirii unor înregistrări care au fost făcute pentru un alt motiv decât pentru cazul la care se referă. De asemenea, o hotărâre definitivă a instanţei putea fi revizuită dacă unul dintre judecători nu semna sentinţa.
Adio şi lobby-ului promovat în „Marţea neagră“
Pe ordinea de zi a plenului au fost şi mai multe proiecte privind reglementarea lobby-ului, printre care şi cel al fostului PSD-ist Constantin Niţă, considerat de la dezbaterea sa de către liberali şi specialişti, în 2013, drept unul care deschidea calea pentru traficul de influenţă. De altfel, raportul iniţial de admitere de la Comisia juridică din Cameră a fost dat în „Marţea neagră”, moment când PSD a vrut să treacă o lege a amnistiei, dar şi modificări la Codul Penal. Niciunul dintre actualii parlamentarii PSD nu a luat cuvântul să apere proiectul Niţă, deşi iniţiativa lui a făcut vâlvă de fiecare data când a fost la Comisia juridică din forul decizional sau în plen. Iniţiativa a fost respinsă în unanimitate.
Cu toate acestea, deputata Oana Florea (PSD) a subliniat faptul că în viitor Parlamentul va trebui să reglementeze lobby-ul. „Poate că aşa este, trebuie respinse (n.r. – proiectele). Poate nu sunt suficient de bine fundamentate. Oricine a fost în PE a văzut că pe holurile lui sunt mulţi lobby-işti. Sunt trecuţi într-un registru. Când au intrat în instituţie, cu cine au vorbit. E o activitate transparentă, legitimă. Ei nu fac decât să sesizeze Legislativul european asupra unor probleme. E nevoie de o reglementare a lobby-ului, pentru că în caz contrar se va merge pe trafic de influenţă”, a punctat Oana Florea.