Corina Creţu: Îmi doresc sa văd că se demarează licitaţiile şi apoi realizarea fundaţiilor pentru cele trei spitale regionale. De ce nu se vorbeşte de ele?

Corina Creţu, europarlamentar Pro România şi fost comisar european, atrage atenţia că România a trimis la Bruxelles un PNRR deficitar, dar şi că guvernanţii bat pasul pe loc în ceea ce priveşte construcţia a trei spitale regionale.

„Cum ratează Romania sansa după sansa. S-a împlinit mai bine de un an de când am adus la cunoştinţa Dvs toate posibilităţile aprobate in Parlamentul European pentru a ajuta Statele Membre in lupta cu pandemia. Se împlineşte exact azi un an de când am fost numita Raportor din partea Comisiei Regi din Parlamentul European in privinţa Planurilor Naţionale de Redresare şi Rezilienţă. Am lucrat cu mult entuziasm la acest Raport şi m-am bucurat enorm când amendamentele mele au trecut la vot in plenul Parlamentului european. Practic, am obţinut ca 60% din suma disponibilă pentru sprijinul nerambursabil sa fie accesat pana la 31 decembrie 2024 ( in loc de 2022, cum era prevazut iniţial), iar suma rămasă sa poată fi accesata pana la 31 decembrie 2025 ( in loc de 2024, propunerea iniţială a Comisiei Europene). Tot pana in 2025 am propus şi extinderea termenului limita pentru împrumuturile acordate Statelor Membre. Acesta este şi motivul pentru care, probabil, cu excepţia României şi Italiei, celelalte state nu au apelat la împrumuturi de la început, urmand sa se decidă in anii ce vin in funcţie de evoluţia economiei globale. In plus de PNRR, reamintesc in fiecare zi despre necesitatea accelerării implementării programelor pentru 2014-2020, despre pregătirea Programelor operaţionale 2021-2027”, a scris pe pagina sa de Facebook Corina Creţu, europarlamentar al Pro România.

Europarlamentatul atrage atenţia că deja a început aprobarea altor planuri de ţară. „Astăzi, Comisia Europeana a aprobat Planul de Relansare al Portugaliei şi al Spaniei. Acest lucru dovedeşte faptul ca cele doua tari au venit cu planuri mature, cu proiecte, cu reforme, cu programe, calendare şi costuri aferente. Au fost aprobate in mai puţin de o luna de la momentul depunerii lor. In ceea ce priveşte Planul de Redresare al României, deocamdată nivelul de analiza este foarte jos, discrepante uriaşe între costurile prezentate pentru aceeaşi investiţie, costuri supra-evaluate, fără a menţiona modul de calcul, rata de schimb valutar, lucruri pentru începători, care ar fi trebuit lămurite şi coordonate la Bucureşti, înainte ca planul sa fi fost trimis Comisiei Europene”.

Corina Creţu susţine că partidele vor fi concentrate mai ales pe organizarea de proiecte. „In tot zgomotul politic care va urma, legat de Congrese, orgolii şi distragerea atenţiei de la problemele oamenilor, presimt ca vom vorbi tot mai puţin de fonduri europene. Se va clama cu mare triumfalism aprobarea (la un moment dat) a PNRR, apoi venirea celor 13 la suta prefinanţare (pe care o primesc prin Regulament toate Statele Membre, dar care dacă aceste fonduri nu vor fi cheltuite pe proiecte vor fi returnate), vom uita sa mai spunem ca mai avem sansa pana in 2023 sa mai cheltuim cele peste 15 miliarde euro necheltuite din perioada de programare 2014-2021, vom aştepta sa vedem cum arată programele operaţionale 2021-2027, care vor putea fi cheltuite pana in 2029”, a completat fostul comisar european. 

Nu în ultimul rând, Corina Creţu aminteşte un aspecte despre care se vorbeşte prea puţin de la terminarea campaniilor electorale: spitalele regionale.  „Sunt atâtea şi atâtea oportunităţi, dar - sincer - pe zi ce trece îmi trece speranta ca lucrurile vor evolua in bine. Tot ca îmi mai doresc din suflet, acum - după 6 ani de la alocarea sumelor pentru Spitalele Regionale de la Iasi, Cluj şi Craiova prin includerea lor in Programul Oprational Regional şi semnat de Victor Ponta Prim Ministru al României cu Comisarul European pentru Politica Regionala - îmi doresc sa văd măcar ca se demarează licitaţiile şi apoi realizarea fundaţiilor pentru aceste trei spitale, a construcţiei propriu-zise. Amplasamentele exista (am fost personal la Iasi pentru a împăca doua comune care îşi revendicau un teren), studiile de fezabilitate realizate de Banca Europeana de Investiţii exista, aprobările pentru finanţare au fost semnate de Comisia Europeana. Poate cineva sa explice de ce nu se mai vorbeşte - şi mai ales nu se mai face nimic - pentru aceste spitale, in condiţiile in care greul a trecut şi rămâne partea de implementare, de construcţie, care e suta la suta responsabilitatea Guvernului României (Ministerul Sănătăţii fiind titular de proiect)? Nu e vorba de munca a mii de experti din tara şi nu numai, ci de sansa la viaţa care Romania o poate oferi locuitorilor săi. Trei spitale regionale (Craiova, Iasi, Cluj) cu o capacitate de aproximativ o mie de locuri şi cu aparatura la cele mai înalte standarde aşteaptă sa fie construite, in rest toate documentele sunt gata”, a conchis eurodeputatul Pro România.