Corespondenţă. Iohannis a fost primit de „Doamna de fier“ a Lituaniei. Cum au comentat cei doi preşedinţi reacţia ostilă a Rusiei faţă de scutul de la Deveselu

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit miercuri, la Vilnius, de preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, unul dintre cei mai vehemenţi lideri europeni la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin, supranumită, pentru curajul de a înfrunta Moscova, „Doamna de Fier” a ţărilor baltice sau „Magnolia de oţel”. Vizita preşedintelui Iohannis vine în contextul discuţiilor din cadrul NATO privind  întărirea securităţii flancului estic.

UPDATE Întrebaţi de "Adevărul" cum explică reacţia ostilă a Rusiei faţă de activarea scutului antirachetă de la Deveselu, cei doi şefi de stat au răspuns: Delia Grybauskaite: "Lituania şi România sunt membre ale blocului NATO, iar apărarea acestei zone este o chestiune ce ţine de NATO şi nu de alte state. Susţinem soluţia activării scutului antirachetă în România". 

Klaus Iohannis: Este clar că pentru a-şi îndeplini scopul, NATO trebuie să aibă anumite sisteme pregătite pentru a se apăra. NATO nu este o alianţă ofesnivă, ci defensivă. Faptul că acum există o retorică rusească care acuză NATO şi România pentru inagurarea facilităţii de la Deveselu face parte din strategia de comunicare elaborată în Rusia şi care are o anumită tendinţă de a arăta că lucrurile sunt împotriva Rusiei. Scutul din care face parte Deveselu nu este o structură îndreptată împotriva Rusiei, lucru pe care l-am spus şi îl vom spune în continuare din simplul motiv că aşa este.

UPDATE Conferinţă de presă comună după întâlnirea bilaterală:

Dalia Grybauskaite:

Avem un dialog foarte bun cu România şi relaţiile noastre din ultimul timp sunt foarte strânse în cadrul UE şi NATO. Pregătirea summit-ul de la Varşovia a fost subiectul principal şi noi înţelegem situaţia din zona României şi a Mării Baltice. Pregătirea pentru asigurarea securităţii în ţările noastre este prioritatea noastră şi noi vom acorda sprijin şi vom crea forţe de descurajare în ţările noastre. Iată de ce interesele noastre sunt comune. Am vorbit despre problemele regionale, cum ar fi Ucraina şi Moldova,  despre "prezenţa militară rusă". Salutăm dislocarea sistemului antirachetă în România. Este un mesaj pozitiv pentru noi toţi şi noi sprijinim aceste iniţiative.

Klaus Iohannis:

Am analizat împreună cu doamna Preşedinte, în detaliu, agenda Summitului NATO de la Varşovia, de la care ţările noastre aşteaptă decizii prin care să fie întărită securitatea noastră. Cred în importanţa dialogului şi acţiunii comune împreună cu aliaţii din Flancul Estic şi am evocat în acest sens Formatul Bucureşti, pe care l-am găzduit în noiembrie 2015. Am convenit că trebuie să continuăm coordonarea în acest Format, dar şi să intensificăm cooperarea bilaterală în domeniul securităţii. Am reiterat aşteptările concrete ale României privind o prezenţă Aliată robustă, credibilă, cu rol de descurajare, care să fie desfăşurată în mod echilibrat pe întregul Flanc Estic al NATO, atât în partea nordică a Flancului Estic, cât şi în partea sudică a Flancului Estic.

Am subliniat mai ales importanţa continuării procesului de reformă în spirit european în Republica Moldova, pentru continuarea drumului său spre Uniunea Europeană.

În ceea ce priveşte Ucraina, am analizat situaţia conflictului şi am exprimat poziţia comună privind necesitatea menţinerii sancţiunilor până la aplicarea deplină a Acordurilor de la Minsk.
Am convenit de asemenea că este important să susţinem în continuare Parteneriatul Estic, pe care trebuie să îl revigorăm, dotându-l eventual cu noi instrumente şi politici, astfel încât să îşi păstreze relevanţa de pârghie pentru transformarea europeană a statelor partenere şi pentru apropierea lor, dacă o doresc, de Uniunea Europeană.

În contextul actual, marcat de provocări atât la nivel regional, cât şi european sau internaţional, am examinat şi alte evoluţii şi fenomene majore care au impact asupra noastră. Am vorbit astfel despre migraţie, despre combaterea terorismului, despre securitatea energetică şi, evident, despre viitorul Uniunii Europene în ansamblul său. 

UPDATE Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit de omologul său lituanian în această dimineaţă la Palatul Prezidenţial din Vilnius. Cei doi şefi de stat au făcut schimb de decoraţii. Klaus Iohannis i-a oferit Ordinul Naţional Steaua României în grad de Colan, iar Dalia Grybauskaite i-a oferit Ordinul Vytautas cel mare în grad de Colan, cele mai înalte ordine oferite unor şefi de stat. 

Dalia Grybauskaite l-a comparat pe Putin cu Stalin şi Hitler

Preşedintele Klaus Iohannis se află miercuri într-o vizită de stat în Lituania, ca răspuns al vizitei din 2012 a Daliei Grybauskaite. Preşedintele lituanian a mai fost recent  în România,  în noiembrie 2015, însă nu în vizită oficială, ci pentru a participa la reuniunea minisummit-ului NATO găzduit de Bucureşti. La Vilnius, cei doi şefi de stat vor discuta, din nou, pe tema securităţii flancului estic, la doar câteva zile după ce scutul antirachetă de la Deveselu - menit să descurajeze conflictele din Estul Europei- a fost activat.

„Întrevederea celor doi preşedinţi intervine într-un moment favorabil  pentru amplificarea cooperării bilaterale pe dimensiunea de securitate, după Reuniunea de la Bucureşti a şefilor de stat ai ţărilor membre NATO din Centrul şi Estul Europei (4 noiembrie 2015) şi în contextul discuţiilor din cadrul Alianţei privind întărirea securităţii flancului estic”, arată Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, este liderul europen cu cel mai critic discurs la adresa lui Vladimir Putin, cerând insistent ca UE să adopte un nou set de sancţiuni faţă de Kremlin, ca urmare a anexării Crimeii din 2014. Pentru poziţia sa tranşantă, Grybauskaite a fost numită de presa europeană „Doamna de fier” a ţărilor baltice sau „Magnolia de oţel”. Iată numai câteva dintre "aprecierile" lansate de Dalia Grybauskaite la adresa preşedintelui rus în decursul ultimilor ani.

Putin foloseşte nationalitatea ca pretext pentru a cuceri teritorii prin mijloace militare. Este exact ce au făcut Hitler şi Stalin. Astfel de comparaţii sunt corecte.

Toate ţările vecine cu Rusia sunt acum ameninţate. Putin le ameninţă şi glumeşte că acestea nu sunt state adevărate.

Europa şi lumea îi permit Rusiei să fie o ţară care nu numai că îşi ameninţă vecinii, dar care şi organizează un război împotriva vecinilor săi. Este vorba de acelaşi terorism internaţional pe care îl avem în Irak şi în Siria. Da, cred că Rusia îşi terorizează vecinii şi foloseşte metode teroriste.

De ce încercăm atât să nu-l ofensăm pe Putin care îşi trimite trupele să omoare oameni şi să ocupe teritoriul ucrainean? De ce nu ne sensibilizeaza trăirile ucrainenilor?