Comisia Iordache mutilează Codul penal şi îl trimite la vot în Camera Deputaţilor

Comisia specială pentru modificarea Legilor justiţiei, cunoscută şi sub numele de „Comisia Iordache”, a votat joi cu 15 voturi „pentru” şi 3 „împotrivă” raportul de modificare a Codului de procedură penală. Documentul a plecat, astfel, spre dezbatere în Camera Deputaţilor, în calitate de primă cameră sesizată. Singurii deputaţi care au votat împotrivă au fost Stelian Ion şi George Dircă de la USR, cărora li s-a alăturat şi Cătălin Predoiu (PNL).

Zeci de modificări au fost aduse Codului de procedură penală după ce deputaţii PSD, ALDE şi UDMR au votat pe bandă rulantă amendamente la Legile justiţiei. Astfel, parlamentarii au decis că imaginile obţinute de la camerele de supraveghere şi cele realizate în locurile publice pot fi considerate probe, însă o serie importantă de schimbări ar putea aduce probleme în cazul proceselor penale.

Un exemplu în acest sens este introducerea alineatului 2, la articolul 421, care prevede că „instanţa de apel nu poate desfiinţa sentinţa primei instanţe prin care s-a dispus achitarea inculpatului şi nu poate pronunţa o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt administrate probe noi care să conducă la desfiinţarea soluţiei de achitare a primei instanţe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea”.

Totodată, deputatul UDMR Marton Arpad a propus schimbarea alineatului 1 al art. 214 privind controlul judiciar, menţionând acum că „instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza poate dispune prin încheiere luarea măsurii controlului judiciar faţă de inculpat la cererea motivată a procurorului sau din oficiu pe o perioadă de cel mult 30 de zile şi care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile”.

În cazul art. 145, alineatul 1 se modifică, la cererea PSD, prin menţiunea că „după încetarea măsurii de supraveghere tehnnică, procurorul informează în scris în cel mult 10 zile pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luata în privinţa sa”. De asemenea, Marton Arpad a cerut şi modificarea alineatului 2, care prevede că „după momentul informării, persoana supravegheată are dreptul da a lua la cunoştinţă la cerere, de conţinutul proceselor verbale în care sunt consemnate activităţile de supraveghere tehnică efectuate”. Conform aceluiaşi text legislativ, procurorul va trebui să asigure, la cerere, ascultarea integrală a convorbirilor comunicărilor sau conversaţiilor ori vizionarea imaginilor rezultate din activitatea de supraveghere tehnică. 

O altă serie de amendamente votate şi adoptate de Comisia specială impun ca probele descoperite la percheziţii care privesc alte fapte decât cele ale dosarului în cauză nu vor mai putea fi folosite în alt dosar, dar şi ca probele dintr-o înregistrare obţinute în moduri nelegale să nu poată fi folosite în proces, ci excluse din procedură şi păstrate cu sigiliu la sediul parchetului sau distruse de procuror.

Potrivit raportului de modificare, conform noului Cod de procedură civilă, în cazul măsurii de arestare preventivă sintagma „suspiciune rezonabilă” se înlocuieşte cu „indicii temeinice”, iar în cazul depunerii unui denunţ, acesta se va putea face în maximum şase luni de la săvârşirea infracţiunii. De asemenea, PSD a propus ca audierea unei persoane să nu dureze mai mult de şase ore pe zi.