Comisia Iordache a început dezbaterile la codurile penale. Toader: Vom vedea dacă nu cumva este nevoie şi de alte modificări în afară de cele de acum

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei începe, miercuri, dezbaterile generale privind modificarea Codului penal, a Codului de proceură penală şi a Codului de procedură civilă.

UPDATE Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader:: „Considerăm şi noi că este necesară evaluarea acestor coduri şi modificarea lor sub anumite aspecte. Noi am transmis modificările la Codul penal, în zilele următoare vom transmite şi propunerile la Codul de procedură penală şi codul de procedură civilă. Cameră preliminară creează multe incompatibilităţi şi nu şi-a atins scopul de reducere a timpului (de soluţionare - n.r.), ceea ce vom trimite în scris va fi de eliminare, de abrogare a reglementărilor privind camera preliminară."

Simona Marcu a spus, la dezbateri, că CSM se va implica atent în această procedură legislativă. „Exprim interesul major pe care îl manifestă CSM faţă de propunerile de modificări. CSM se va implica atent în această procedură legislativă. Suntem de acord că era necesară moificarea codurilor pentru punerea în acord cu deciziile CCR“, a declarat preşedintele CSM.

Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei se reuneşte, miercuri, începând cu ora 12.00.

Pe ordinea de zi a şedinţei se află dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei a decis, în 20 aprilie, ca dezbaterile generale privind modificarea Codului penal şi Codului de proceură penală să înceapă în 2 mai.

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt "cu dedicaţie" pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea "normalizarea vieţii în România".

Preşedintele Klaus Iohannis a aprecizt că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că "este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament".

“Unele dintre aceste modificări sunt necesare, fiindcă e nevoie de o oarecare modificare a legislaţiei, punere în acord cu decizii ale CCR şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chesstiuni. Alte propuneri care au fost făcute, nu vreau să detaliez acum în acest cadru, sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie. Un principiu, însă, cred că trebuie să îl înţeleagă toată lumea - este inadmisibil ca unele modificări să fie făcute cu destinaţie pentru unele persoane care vremelnic ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Proiectul de modificare a Codului Penal prevede că emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative nu constituie infracţiunea de ajutor dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsurii privative de libertate.

Declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.

Conform proiectului de modificare a Codului de Procedură Penală, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.

Suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.

Datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.