Codul penal a trecut de Senat. UDMR a salvat PSD, după ce a asigurat cvorumul. Lider UDMR: E o teză greşită că am ajutat PSD. Am ajuns mai târziu în plen
0Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 74 de voturi „pentru", 28 de voturi „împotrivă şi nouă abţineri, proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Proiectul a fost adoptat după o şedinţă tensionată, în care Opoziţia a încercat să lase puterea fără cvorum, dar venirea senatorilor UDMR, care ar fi avut anterior şedinţă de grup, a salvat situaţia.
UPDATE Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a făcut mai multe precizări pentru „Adevărul“ despre poziţia UMDR în ceea ce priveşte modificărilela Codul Penal. În primul rând, acesta a subliniat că UDMR nu a mers specialla şedinţa de plen pentru a asigura cvorumul, ci senatorii au ajuns mai târziu pentru că au avut şedinţă de grup. „E o teză greşită că am ajutat PSD. Noi am avut şedinţă de grup, care a ţinut vreo 40 de minute. A fost şedinţa numai pe aceasta temă pentru că am vrut să ştim clar ce vom face. Când am ajuns în plen, ne-am confruntat cu această problemă şi am văzut în presă ca noi i-am fi ajutat pe PSD-işti. Noi nu am ajutat pe nimeni“, a declarat liderul senatorilor UDMR.
Cseke Attila a explicat şi de ce nu sunt de acord cu actuala formă a abuzului în serviciu, una dintre nemulţumiri fiind scăderea limitei maxime a pedepsei, iar a doua parte e chiar definiţia în care se spune că abuz în serviciu poate avea loc în momentul în care primeşte un folos făptuitorul sau o rudă a acestuia până la gradul al doilea.
UPDATE Adrian Ţuţuianu, senator PSD: Nu a existat nicio grabă. Eu nu cred că legea aceasta îl privveşte pe Liviu Dragnea în mod particular.
UPDATE Proiectul de lege privind modificările la Codul penal a fost adoptat.
UPDATE Alina Gorghiu, senator PNL: “Proiectul de Cod penal nu reprezintă altceva decât ambiţia unui singur om şi vorbim de o ambiţie cât se poate de absurdă. E vorba de o lege importantă, de o lege majoră, care nu doar că nu are în spate un studiu de impact, dar nu are nici măcar un amărât de ministru al Justiţiei prezent în sala de plen, astăzi (marţi – n.r.), deşi pe la Comisii de fiecare dată când vine un consilier, director sau consilier de stat spuneţi că nu dezbateţi proiecte de lege decât atunci când apare ministrul. Astăzi, în plenul Senatului, când nu apare ministrul, nu aveţi niciun fel de ezitare şi nici nu clipiţi. Sunţei mândri că nimeni de la Guvern nu a venit să reprezinte instituţia pe care o susţineţi dumneavoastră”.
UPDATE PSD a fost salvat din nou de UDMR. Senatorii maghiari au ajuns mai târziu la Parlament, s-au alăturat şedinţei de plen, astfel că este asigurat cvorumul pentru modificarea Codului penal. La ultimul apel în plen erau prezenţi 73 de senatori, în condoţiile în care limita de cvorum e de 69 de aleşi. Opoziţia a revenit şi ea în bănci.
"Prezenţa există. Există cvorum", a anunţat preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu.
UPDATE Viceliderul de grup al PNL, Eugen Pîrvulescu, a cerut o listă cu prezenţa nominală. În acel moment, PSD-iştii au început să-l huiduie. De asemenea, preşedintele de şedinţă, Adrian Ţuţuianu, i-a tăiat microfonul. Opoziţia susţine că PSD şi ALDE nu au cvorum de şedinţă nici în acest moment.
UPDATE Senatorii USR au mers în tribuna plenului unde au afişat un banner cu mesajul „Fără penali în funcţii publice“. Senatorii aveau tricouri pe care era scris un mesaj asemănător.
UPDATE PSD şi ALDE şi-au anunţat aleşii să vină la şedinţă şi până la urmă în sala şi-au înregistrat prezenţa 73 de senatori. Astfel, a fost realizat cvorumul de şedinţă.
UPDATE Opoziţia a părăsit plenul şi nu e cvorum de şedinţă. Parlamentarii PNL şi USR sunt în Parlament, dar nu în sala de şedinţă. „Este ilegal să ai o şedinţă de plen fără cvorum“, a spus senatorul PNL Alina Gorghiu.
PSD şi ALDE au nevoie de 69 de senatori pentru a întruni cvorumul de şedinţă. Pe hârtie, coaliţia de guevrnare numără suficienţi senatori, numai că nu sunt toţi prezenţi la şedinţă.
***
Comisia parlamentară condusă de Florin Iordache, dominată de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, a modificat luni controversatul articol 297 din Codul penal privind infracţiunea de abuz în serviciu, care-l vizează direct pe Liviu Dragnea. Marea temere a Opoziţiei, dar şi a opiniei publice, era introducerea unui prag valoric pentru infracţiunea de abuz în serviciu, după o decizie a CCR. Cum Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare cu executare în primă instanţă pentru un prejudiciu de 108.000 de lei, un prag care ar fi depăşit această sumă l-ar fi achitat din oficiu pe şeful PSD.
Numai că liderii coaliţiei de guvernare au adoptat altă tactică: ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a fixat un prag mic pentru abuz în serviciu (1.900 de lei- salariul minim), însă a redefinit infracţiunea, astfel încât liderul PSD să scape de condamnare, iar alţi politicieni să scape de dosarele penale. Propunerea lui Tudorel Toader a fost însuşită ulterior, cu mici modificări, şi de PSD, iar votul nu a fost decât o formalitate, în condiţiile în care cele trei partide au majoritate lejeră.
Modificările aduse de PSD transformă acuzaţia de abuz în serviciu (una dintre spaimele politicenilor) într-o formă fără fond. Iată de ce.
1. Un funcţionar poate fi acuzat de abuz în serviciu numai dacă a obţinut „pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material patrimonial şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie“. Aşadar, noua formă a legii deschide o largă portiţă pentru şpăgi prin interpuşi, care nu intră în categoria rudelor. Să luăm exemplul lui Liviu Dragnea. Liderul PSD este condamnat la trei ani de închisoare cu executare în primă instanţă pentru că a abuzat de funcţia sa de preşdinte al CJ Teleorman şi a angajat două persoane în mod fictiv la Direcţia Copilului, dar care, în realitate, munceau pentru PSD. Practic, Dragnea nu a obţinut pentru sine un folos patrimonial, nici pentru rude, dar a făcut abuz de o funcţie publică pentru a aduce avantaje partidului. Dacă noua definiţie a abuzului în serviciu va intra în vigoare, Liviu Dragnea ar scăpa automat de închisoare, pentru că va beneficia de legea penală mai favorabilă în momentul judecăţii.
2. PSD a micşorat şi pedepsele pentru abuz în serviciu. În prezent, sunt stipulate pedepse între 2 şi 7 ani. Noua formă a Codului penal prevede pedepse de la 2 la 5 ani sau amendă.
3. Consecinţa imediată a scăderii limitelor de pedeapsă duce automat la scăderea termenelor de prescripţie pentru infracţiunea de abuz în serviciu de la 8 ani, cât prevede acum Codul penal, la 5 ani.
4. O altă măsură cu dedicaţie pentru clasa politică: cei condamnaţi pentru abuz în serviciu vor putea ocupa în continuare funcţii publice. În termeni juridici, a fost eliminată pedeapsa complementară. Aşa că un politician condamnat cu suspendare sau cu executare va putea candida ulterior pentru un loc de parlamentar sau ales local.