Coaliţia, la examenul maturităţii: cursă contra cronometru pentru urgenţele din PNRR

Coaliţia va trebui să lase divergenţele deoparte şi să aibă grijă ca lungul şir de reforme prevăzute în PNRR să fie pus în practică aşa cum a fost agreat cu oficialii europeni, pentru a putea primi finanţarea conform calendarului.

Reformele prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă vor avea nevoie de o majoritate parlamentară solidă, care să funcţioneze fără sincope, întrucât sunt necesare modificări legislative importante. Aşadar, stabilitatea Coaliţiei va fi un element important împreună cu livrarea reformelor („jaloanele”) sau îndeplinirii „ţintelor”, adică anumiţi indicatori mai ales pe investiţii, primul moment fiind bifiarea promisiunilor din prima etapă, adică 31 decembrie 2021. 

Peste 20 de obiective vor trebui bifate pentru sfârşitul anului, pentru a primi şi următoarele tranşe de bani, după ce prima parte de prefinanţare, în cuantum de 1,851 miliarde de euro (aferentă componentei de granturi), a fost virată. Săptămânile viitoare vor urma alte tranşe, în valoare de 1,942 miliarde de euro (din banii de împrumuturi).

Inovarea unui sistem de învăţământ învechit

Guvernanţii s-au angajat să combată părăsirea timpurie a şcolii, să digitalizeze sistemul de învăţământ şi să pună bazele tranziţiei către şcolile verzi. Până la finalul lunii decembrie ar trebui să intre în vigoare o hotărâre de Guvern care să pună bazele Programului Naţional pentru reducerea abandonului şcolar, în primele luni ale anului 2022 ar urma să fie adoptat cadrul legislativ pentru digitalizarea educaţiei, iar până spre finalul lunii iunie ar trebui să fie modificată legea care vizează tranziţia verde a şcolilor. 

Pentru sectorul social trebuie începută pregătirea mai multor reformre printre care adoptarea unei legi care să prevină separarea copiilor de părinţi, sprijinirea familiilor vulnerabile, dar şi reformarea sistemului de protecţie a persoanelor adulte cu dizabilităţi. 

Independenţa justiţiei

Pentru domeniul Justiţiei, până la finalul anului 2021 ar urma să între în vigoare o lege care vizează noua strategie anticorupţie, iar în primele luni ale anului 2022, actul normativ care priveşte protecţia denunţătorilor. Obiective precum asigurarea independenţei justiţiei şi consolidarea statului de drept ar trebui să fie realizate tot prin modificarea legislaţiei, termenul fiind 31 martie 2022. Una dintre măsuri este desfiinţarea SIIJ şi înlocuirea ei cu o structură similară, potrivit programului de guvernare. Tot în primăvară ar trebui modificată legislaţia privind competenţele Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, dar şi agreate actele normative pentru monitorizarea PNRR, respectiv stabilirea structurilor care fac auditul, precum şi a instituţiilor care au mandat legal să se ocupe de plan. 

Apele Române şi ANAF, vizate de reforme 

Sfârşitul anului vine şi cu reforma Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) prin digitalizare şi îmbunătăţirea serviciilor oferite. Primul pas este adoptarea unei legi care să modifice Codul de procedură fiscală astfel încât persoanele juridice să fie obligate să se înroleze în spaţiul privat virtual (SPV), în primele luni ale anului viitor. 

Planul prevede şi alte rezultate ambiţioase, precum conectarea a cel puţin 150.000 de case de marcat la sistemul informatic al ANAF, adoptarea Strategiei Naţionale privind securitatea cibernetică 2021-2026, cât şi operaţionalizarea planului comun de acţiune ANAF şi Inspecţia Muncii pentru prevenirea şi limitarea muncii la negru. 

Şi Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) este vizată de o serie riguroasă de reforme, începând de anul viitor. Autorităţile s-au angajat să înceapă modernizarea sistemului de gospodărire a apelor, să faciliteze accesul populaţiei la sistemul public de apă şi canalizare, să modifice Legea Apelor şi să implementeze un nou mecanism economic al ANAR, totul până în 2024.  

Reforma pensiilor

Până la finalul anului 2021, PNRR trasează primii paşi pentru reformarea sistemului public de pensii. Guvernul, prin intermediul ministerelor Muncii şi Finanţelor, va trebui să pună bazele unui comitet de monitorizare însărcinat cu revizuirea sistemului de pensii, iar în primele luni ale anului 2022 va trebui să intre în vigoare un nou cadru legislativ care să asigure sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului II şi să permită digitalizarea sistemului de pensii private.

La capitolul Transporturi, Executivul va trebui să adopte până la sfârşitul anului strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 şi începerea aplicării planului de acţiune, dar şi să implementeze scoaterea din operare a unei capacităţi de producţie a energiei electrice pe bază de cărbune.