Coaliţia de guvernare apasă pedala egalităţii de gen

Creşterea reprezentării femeilor în politică devine o temă importantă a Coaliţiei, atât pe filieră parlamentară, cât şi guvernamentală, fiind avansate iniţiative de impunere a unor cote de gen. Primul pas l-a făcut Senatul care a adoptat un proiect prin care pe listele pentru Parlament trebuie ca o treime din candidaţi să fie femei, inclusiv pe locurile eligibile.

Coaliţia de guvernare a readus în atenţia publică problema implicării femeilor în procesele decizionale din politică, în ultimele trei luni fiind mai multe demersuri, iniţial doar la stadiul de intenţie. Totuşi, o parte dintre acestea încep să prindă contur.  

Un proiect de lege semnat de 60 de parlamentari ai PNL, PSD, UDMR şi USR, care  stabileşte că pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat trebuie să fie minimum o treime femei, iar o parte dintre acestea să fie pe locuri eligibile, a fost adoptat luni de Senat, în calitate de prim for. Introducerea pe ordinea de zi a fost o surpriză, mai ales că nu figura pe lista iniţială. Nu mai puţin de 84 de aleşi, din PNL, PSD, UDMR şi USR au votat „pentru”, în timp ce AUR s-a opus.

De altfel, proiectul a născut discuţii aprinse, mai ales după ce senatorul Sorin Lavric a menţionat că promovarea ar trebui să aibă loc pe baza meritocraţiei, nu a „sexului„ unei persoane. „Sexul nu poate fi un criteriu pentru selecţia valorică (...) Avem o contraselecţie”, a afirmat Lavric de la tribuna plenului. Ulterior, mai mulţi aleşi l-au combătut şi au pledat pentru încurajarea unei mai bune reprezentări a femeilor.

Pe masa Parlamentului se află şi un proiect de lege care prevede introducerea cotelor de gen la următorul scrutin. Este vorba despre o iniţiativă care datează încă din 2016 şi care prevede obligativitatea ca pe listele pentru consiliile locale şi cele judeţene minimum 30% dintre candidaţi să fie femei. „Listele de candidaţi pentru alegerea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene trebuie întocmite astfel încât să se asigure reprezentarea ambelor sexe în proporţie de cel puţin 30% din candidaturile înscrise pe fiecare listă în parte pentru fiecare dintre acestea, cu excepţia acelora care conţin un singur candidat”, prevede amendamentul, în condiţiile în care în actuala legislaţie nu este prevăzută vreo cotă de gen.

Banii pentru partide, condiţionaţi de promovarea femeilor

O altă iniţiativă depusă în Parlament, din partea PNL, prevede ca finanţarea partidelor să fie legată inclusiv de numărul de femei şi de tineri aleşi în Parlament şi la nivel local. Proiectul propune majorarea sumei alocate de la bugetul de stat proporţional cu numărul de mandate pentru femei, o măsură care există în actuala legislaţie, dar care nu a obligat partidele să înscrie cu adevărat femeile pe locurile eligibile.

Iuliana Scîntei a explicat, la solicitarea „Adevărul”, că pentru a facilita într-adevăr accesul doamnelor în politică, proiectul de lege aduce modificări asupra felului în care sunt împărţiţi banii. Adică acordarea a 10% din bugetul anual al partidelor proporţional cu femeile alese efectiv la parlamentare şi 5% din subvenţia anuală proporţional cu femeile alese la nivel local. „Practic, vor primi cele două procente dacă vor avea femei care au câştigat mandatul efectiv”, a explicat Scântei. Mai mult, proiectul stabileşte şi  destinaţia clară a banilor, fiind propusă alocarea a 20% din valoarea subvenţiei anuale pentru promovarea participării femeilor în politică. Până în prezent, proiectul a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social.

Firea are şi ea un proiect

Subiectul egalităţii de gen a fost abordat cel mai recent de singura femeie din Cabinetul Ciucă – Gabriela Firea. Responsabilă pentru portofoliul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, Firea, care a declarat că încurajează implicarea mai multor femei în luarea deciziilor la nivel înalt, a anunţat că lucrează în cadrul ministerului la un proiect pentru echilibrarea ponderii femeilor în diferite structuri prin stabilirea unor cote de gen.

Mai precis, adoptarea unor cote de gen în rândul angajaţilor din instituţiile publice (ministere, agenţii, primării etc.) şi companiile cu capital de stat. „Vrem să modificăm OUG 109 / 2011 privind accesul femeilor în funcţiile publice – la instituţiile statului şi companiile naţionale. Mediul privat s-a adaptat deja la nivel de top management şi middle management, din păcate în instituţiile statului la nivelul 1 şi 2 de management sunt foarte puţine femei”, a spus Firea la o conferinţă cu reprezentanţii mediului diplomatic.

Promovarea femeilor, până acum doar la nivel doar declarativ

În prezent, coaliţia de guvernare mai are mult până să atingă egalitatea de gen, cel puţin la nivelul Parlamentului. Spre exemplu, din 116 parlamentari, PNL are pe listele Legislativului doar 23 de femei. De partea cealaltă, PSD a promovat 38 de doamne în Parlament, din totalul de 156 de aleşi, în timp de UDMR are doar trei femei din cei 29 de parlamentari ai formaţiunii. La un calcul simplu, coaliţia are împreună un total de 301 parlamentari, dintre care femei doar 64, ceea ce înseamnă că aproximativ 21% din aleşii coaliţiei în Legislativ sunt femei.

La nivel intern, în PSD ocupă funcţii de vârf doar trei femei din cei 17 membri ai structurii de conducere, adică Biroul Permanent Naţional. În schimb, la PNL regăsim patru femei din cei 49 de membri ai Biroului Executiv, format din liderul de partid, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii formaţiunii.