Cine sunt parlamentarii care îl vor ancheta pe şeful SPP, Lucian Pahonţu
0Senatorul PSD Daniel Butunoi a fost ales de membrii Comisiei Parlamentare de anchetă a activităţii Seriviciului de Protecţie şi Pază (SPP) ca preşedinte al Comisiei care îl va ancheta pe şeful SPP Lucian Pahonţu. Deputatul PNL Victor Paul Dobre va fi vicepreşedintele Comisiei, iar secretar va fi deputatul ALDE Florică Ică Calotă.
Din cadrul Comisiei mai fac parte senatorul PSD Marian Pavel şi deputaţii Marius Mărgărit, Eugen Neaţă, Alexandru Bălănescu, Laura Moagher şi Liviu Pleşoianu. Din partea PNL fac parte deputatul Nicolae Neagu şi senatorul Daniel Fenechiu, USR va fi reprezentat de deputatul Bogdan Rodeanu, UDMR de deputatul Apjok Norbert, iar PMP de deputatul Adrian Todoran.
Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a aprobat pe 20 februarie, cu 225 de voturi "pentru" şi 106 voturi "împotrivă", înfiinţarea Comisiei parlamentare de anchetare a activităţii Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP).
Obiectivele acestei comisii sunt: identificarea procedurilor stabilite pentru respectarea ordinelor pe unitate, a regulamentelor militare, precum şi modalitatea de comunicare a odrinelor de serviciu; determinarea implicării directorului SPP în influenţarea unordecizii politice sau în planuul politic; verificarea unei eventuale modalităţi de implicare a SPP în activităţi care exced cadrul legal de funcţionare de către directorul instituţiei, domnul Pahonţu Lucian-Severin; verificarea rapoartelor de activitate ale directorului SPP din ultimii cinci ani; identificarea protocoalelor încheiate cu alte instituţii, a regulilor de relaţionare cu acestea precum şi verificarea respectării cadrului legal de acţiuni prevăzute în aceste colaborări; verificarea modului şi a criteriilor în care au fost desemnaţi ofiţerii de protecţie a demnitarilor; identifarea numărului de mandate de supraveghere video-audio solictate în vbaza art 14, lit d din legea 191/1998, precum şi verificarea respectării cadrului legal.
Alte obiective sunt identificarea numărului de mandate efectiv obţinute de la procuror; determinarea numărului de acte de constatare întocmite în baza legii 191 care au fost folosite ca mijloace de probă în cauze aflate în stadiul de cercetare penală sau în faţa instanţelor judecătoreşti; verificarea procedurii activităţii proprii de apărare a secretului de stat şi de prevenire a scurgerii de date sau de informaţii; existenţa unor verificări în ultimii cinci ani referitoare la achiziţii publice şi la fondul operativ, din partea Curţii de Conturi sau a altor instituţii; verificarea modalităţii de gestionare a informaţiilor menţionate în rapoartele ofiţerilor de protecţie a demnitarilor care nu se încadrează în obligaţiile prevăzute pentru elaborarea rapoartelor conform legii 191.