Cine este Gheorghe Funar, politicianul care l-a „detronat“ pe Vadim

Gheorghe Funar, noul preşedinte al Partidului România Mare, s-a făcut remarcat în timpul celor trei mandate consecutive de primar al municipiului Cluj-Napoca, în perioada 1992-2004, ca un politician controversat şi deosebit de vocal.

Născut pe 29 septembrie 1949 la Sânnicolau Mare, în judeţul Timiş, Funar este de profesie economist, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din Cluj-Napoca.

De-a lungul timpului, s-a făcut remarcat în viaţa politică printr-o retorică naţionalistă, deţinând funcţia de preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale Române, în perioada octombrie 1992 – martie 1997.

În 1992, Funar a candidat la alegerile prezidenţiale din partea PUNR şi s-a clasat pe locul al treilea, obţinând 10,3% din voturi. Patru ani mai târziu, a candidat din nou, însă nu a mai obţinut decât 4,7% din voturi, fiind clasat pe locul şase.

Ulterior, s-a înscris în Partidul România Mare,  unde a deţinut, până să ajungă la şefia formaţiunii, funcţia de secretar general.

După ce, timp de 12 ani,  a fost primarul oraşului Cluj-Napoca, în 2004 a fost ales senator PRM de Cluj, iar un an mai târziu, a devenit lider al grupului PRM în Senatul României. Funar a mai candidat de două ori la Primăria Clujului, în 2004, respectiv în 2008, dar a fost învins de fiecare dată de Emil Boc.

În timpul activităţii sale de primar, a fost acuzat de abuz în serviciu în legătură cu mai multe licitaţii publice, însă a şi intentat procese altor politicieni din Cluj, precum şi jurnaliştilor, pe care i-a acuzat de calomnie. O altă controversă vizează faptul că o mare parte din averea noului preşedinte PRM a fost trecută pe numele lui Sabin Funar, fiul acestuia.

În perioada 2004-2008, în calitate de senator, el a înaintat 327 de propuneri legislative.  Printre altele, a cerut ca elevilor din clasele I-VIII să le fie oferită o Biblie în versuri, ca manual auxiliar pentru orele de religie. Totodată, a solicitat introducerea în şcoli a unei ore de şah pe săptămână.

De asemenea, a  propus „eradicarea sărăciei“ prin implementarea unui program care prevedea „creşterea, în perioada 2005-2008 a salariului mediu brut pe economie cu aproximativ 60% faţă de nivelul anului 2004“.

Gheorghe Funar s-a remarcat ca fiind un politician vocal, cu o atitudine antimaghiară demonstrată prin proteste şi acţiuni publice.

În septembrie 1996, în ziua în care s-a semnat tratatul de bază între România şi Ungaria, el organizat o paradă mortuară pe străzile din Cluj. Printre acţiunile sale se numără şi modificarea numelor de străzi care evocau personalităţi din cultura maghiară, dar şi vopsirea băncilor şi a pubelelor din Cluj-Napoca în roşu, galben şi albastru.

Totodată, Funar a fost acuzat că promovează şi un mesaj antisemit, una dintre cele mai controversate declaraţii ale sale datând din 2010, când a afirmat că Mihai Eminescu ar fi fost ucis de către evrei.