Cine este Dragoş Tudorache, noul ministru de Interne. Cioloş: Am hotărât să vin cu un civil. Nu cred că poate fi acuzat că influenţează alegerile

Premierul Dacian Cioloş l-a propus pe Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei prim-ministrului, în funcţia de ministru de Interne. Tudorache este cel care s-a ocupat de negocierile pentru aderarea la Schengen şi de problema migraţiei.

Declaraţia lui Cioloş:

Am analizat zilele acestea situaţia de la ministerul de Interne. Îi mulţumesc domnului Tobă pentru activitate. Este un profesionist şi sper să-şi clarifice cât mai repede situaţia. Dată fiind situaţia, am analizat şi un interimat pentru câteva săptămâni. Am hotărât să nu merg cu un interimat. Este un minister important, care are atribuţii în organizarea alegerilor. O să merg cu o propunere definitivă pentru următoarele patru luni. Am hotărât să merg cu un civil pentru cât mai mult echilibru. Trebuie să fiu sincer... Nu prea am avut de ales pentru că este foarte greu să convingi pe cineva din afară să vină la un minister greu.

Am decis să-l propun domnului preşedinte pe Dragoş Tudorache. Dânsul a avut ocazia să lucreze cu Ministerul de Interne, cunoaşte cât de cât cum funcţioenază ministerul. Dânsul este în măsură să facă faţă. Am văzut în dezbaterile din aceste zile că prim-ministrul vrea să-şi trimită omul acolo pentru a influenţa alegerile. I-am cerut să aibă discuţii cu liderii partidele şi să le spună cum intenţionează să organizeze alegerile şi să se gândească la soluţii pentru o transparenţă cât mai mare. Dânsul va fi în măsură să facă faţă la provocarea de acolo. Dânsul nu va candida la alegeri. Nu cred că poate fi acuzat că poate influenţa alegerile. 

La Cancelarie, în locul dânsului, m-am gândit să-l propun pe domnul Paul Gheorghiu, care este şeful meu de Cabinet. Este cunoscut de toţi miniştri. O să trimit propunerile domnului preşedinte şi probabil mâine va fi jurământul. 

Cine este noul ministru

Dragoş Tudorache a mai ocupat funcţia de ministru interimar al Comunicaţiilor până la numirea lui Sorin Buşe, fiind considerat „omul de încredere“ al premierului Dacian Cioloş.

Dragoş Tudorache, în vârstă de 40 de ani, a fost judecător în Galaţi, în perioada 1997-2002. Tudorache a lucrat pentru Organizaţia Naţiunilor Unite în Kosovo, apoi la Comisia Europeană, în cadrul Direcţiei Generale pentru Afaceri Interne, în unitatea care se ocupă de Schengen. Dragoş Tudorache s-a ocupat de negocierile pentru aderarea României la Schengen şi de problema migraţiei.  

Potrivit declaraţiei de avere depusă la Guvern, Dragoş Tudorache a obţinut din funcţia deţinută la Comisia Europeană suma de 114.000 euro. În Guvernul României, Tudorache a încasat 19.995 lei de la Guvern şi 9.857 lei de la Eximbank, ca membru de drept în Comitetul Interministerial.

Într-un interviu acordat HotNews, şeful Cancelariei prim-ministrului a explicat că a renunţat la salariul de peste 10.000 de euro de la Comisia Europeană pentru unul de 3.000 de euro în Guvern pentru că a "crezut în proiectul" lui Cioloş. „Am venit de la 10.500 euro la 3.000 de euro pentru că am crezut în acest proiect. Pe parcursul carierei mele profesionale, indiferent unde a fost ea, din momentul în care am părăsit ţara, mă gândeam în permanenţă dacă se va oferi vreodata posibilitatea ca să pot să revin în ţară, sa dau ceva înapoi ţării. Mă voi întoarce la Bruxelles la finalul mandatului“, spunea Tudorache.

Experienţă profesională:

martie 2015 – noiembrie 2015  Şef de unitate, Coordonare şi Strategie,  Direcţia Generală pentru Afaceri Interne şi Migraţie, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia
noiembrie 2013 - martie 2015  Şef de unitate, Afaceri Internaţionale, Direcţia Generală pentru Afaceri Interne si Migraţie, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia
martie 2009 – noiembrie 2013 Şef de unitate, Director Executiv Interimar al Agentiei eu-LISA (2012), Mari Proiecte IT: Sistemele de Informare Schengen si Vize, Directia Generala Justitie, Libertati si Securitate, Comisia Europeana, Bruxelles, Belgia
mai 2007 – martie 2009 Coordonator Facilitatea Schengen, DG Justitie, Libertati si Securitate, Comisia Europeana, Bruxelles, Begia
martie 2005- mai 2007  Task Manager, Justitie si Anticoruptie, Delegatia Comisiei Europene, Bucuresti, Romania
2003-2005  Sef al Departamentului Juridic, Echipa Judecatorilor Internationali ONU, Administratia Interimara ONU pt Kosovo, Pristina, Kosovo
2000 – 2003 Sef de unitate si coordonator al celulei de analiza,  Departamentul pt Statul de Drept şi Protecţie a Drepturilor Omului, Organizatia pt Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), Misiunea din Kosovo, Pristina, Kosovo
1997 -2002  Judecator, Judecatoria Galaţi

Educaţie/Calificări

Oct 2015 Wharton School, Univ of Pennsylvania – Leadership Executive Programme
1998-1999 Stockholm University, Master in EU Law, Cum Laude
1993-1997 Universitatea Al. I. Cuza Iasi, Facultatea de Drept

Limbi străine

Engleză
Franceză

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Petre Tobă, pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale pentru favorizarea făptuitorului în dosarul DIPI, a demisionat "pentru a evita implicarea Ministerului Afacerilor Interne într-un scandal public in prag de alegeri". El mai spune, într-un comunicat de presă, că respinge cu tărie acuzatiile aduse şi este la dispoziţia organelor de anchetă pentru clarificarea oricărei situaţii.

Procurorul şef al DNA a transmis procurorului general solicitarea de începere a urmăririi penale a ministrului Afacerilor Interne, Petre Tobă, pentru favorizarea făptuitorului, infracţiune săvârşită în perioada mandatului de ministru al acestuia, anunţă DNA. Procurorii spun că Petre Tobă a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente solicitate de anchetatori în dosarul DIPI.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Kovesi, i-a solicitat procurorului general, Augustin Lazăr, să-i ceară preşedintelui României încuviinţarea urmării penale a ministrului de Interne, Petre Tobă, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului în dosarul privind deturnările de fonduri din bugetul DIPI.

Procurorii DNA îl acuză pe ministrul de Interne că a refuzat, în mod discreţionar, declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente care ar fi dovedit deturnările de fonduri din bugetul DIPI.