Ce soluţii există pentru a diminua efectele recursului compensatoriu. Abrogarea legii nu închide porţile închisorilor

Abrogarea legii care a permis golirea puşcăriilor este o măsură insuficientă dacă nu vine la pachet cu un set de soluţii constructive: înăsprirea criteriilor de eliberare condiţionată, reintegrarea socială a deţinuţilor, renovarea celulelor şi construirea de noi penitenciare

Legea recursului compensatoriu, adoptată de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, care a eliberat înainte de termen peste 14.000 de deţinuţi, va fi abrogată prin ordonanţă de urgenţă, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va veni cu proiectul de ordonanţă săptămâna viitoare, ca urmare a valului de crime şi tâlhării comise de recidivişti. Însă abrogarea legii nu va închide porţile închisorilor.

Pare paradoxal, dar recursul compensatoriu va produce în continuare efecte chiar şi după abrogare. „Legea recursului compensatoriu are statut de lege penală mai favorabilă, care se aplică şi retroactiv. Deci chiar dacă Guvernul abrogă săptămâna vitoare prin ordonanţă de urgenţă legea, efectele ei rămân: cei care sunt acum în puşcării, dar şi cei care sunt judecaţi în prezent pentru diverse fapte penale vor beneficia şi după abrogarea legii de clemenţă, deci vor avea pedepse reduse cu 20%. Doar cei care vor comite fapte penale după abrogarea legii nu vor mai beneficia de zile scăzute din pedeapsă“, a explicat Elenina Nicuţ pentru „Adevărul“.

Încă o situaţie paradoxală: cei care au beneficiat de legea recursului compensatoriu, apoi au comis iar fapte penale la scurt timp după ce au fost puşi în libertate, pot să mai beneficieze încă o dată de clemenţa oferită de PSD. Exemplu concret: criminalul recidivist din Mediaş, care, întors la închisoare, va primi iar o reducere de pedeapsă, chiar dacă legea recursului compesantoriu va fi abrogată în momentul în care el va primi noua condamnare definitivă. De ce? În momentul comiterii faptelor, legea era în vigoare, iar efectele ei se răsfrâng chiar şi după abrogare. 

„ Aceste eliberări induc ideea că se poate scăpa mai uşor după comiterea de infracţiuni, oricât de grave ar fi ele. Astfel se poate ajunge la comiterea de noi infracţiuni, din ce în ce mai grave, la noi victime ale noilor infracţiuni şi, în cele din urmă, la reîntoarcerea în penitenciar a celor care au fost eliberaţi cu prea mare uşurinţă, fără ca ei să se fi îndreptat şi să se poată reintegra în societate. Astfel, este foarte probabil ca penitenciarele să se reaglomereze, tocmai ca efect al unei goliri grăbite şi mai puţin gândite“, arată ONG-ul internaţional APADOR-CH.

Ce se mai poate face
În condiţiile în care abrogarea legii este o măsură insuficientă, care sunt soluţiile pentru a mai domoli din efectele dramatice ale recursului compensatoriu? „Adevărul“ vă prezintă principalele măsuri, aşa cum au fost ele prezentate de specialişti în drept, experţi de la APADOR-CH şi de politicieni.

• Guvernul trebuie să construiască în regim de urgenţă noi penitenciare, iar cele existente să fie renovate, astfel încât România să nu mai piardă procese la CEDO din cauza condiţiilor inumane din închisori.  În noiembrie, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) a anunţat că a fost aprobat un împrumut de 177 de milioane de euro guvernului român, pentru construirea de noi spaţii care să consolideze sistemul penitenciar şi să îmbunătăţească condiţiile de detenţie.Fondurile CEB vor fi utilizate pentru construirea a două unităţi penitenciare, în localitatea Berceni, judeţul Prahova, cu o capacitate de 1.000 de locuri, respectiv în localitatea Unguriu, judeţul Buzău, cu o capacitate de 900 de locuri.

• Guvernul trebuie „să stimuleze reintegrarea foştilor deţinuţi în societate după eliberare, prin facilităţi la angajare şi protecţie socială pentru a preîntâmpina recidiva, precum şi programe de educaţie publică pentru toleranţă şi antidiscriminare a foştilor condamnaţi“, arată APADOR-CH.

• Modificarea Codului penal, astfel încât să fie înăsprite condiţiile pentru liberarea condiţionată în cazul condamnărilor pentru infracţiuni grave, în special cele comise prin violenţă. Astfel, infractorii periculoşi sau criminalii  n-ar mai putea fi repuşi în libertate atât de uşor.

• PNL cere adoptarea unor măsuri de supraveghere, monitorizare şi control al celor eliberaţi. „Deţinuţii eliberaţi trebuie monitorizaţi. Trebuie completate efectivele din Poliţie. E nevoie de 7.000 de poliţişti care trebuie angajaţi urgent pentru siguranţa cetăţenilor. Sistemul de brăţări electronice şi întărirea dispozitivelor de poliţişti sunt măsurile propuse de noi“, a spus, la Adevărul Live, Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL.

Cum a apărut legea
Raluca Prună, ministrul Justiţiei din Guvernul Cioloş, care a iniţiat legea recursului compensatoriu, însă într-o formă total diferită faţă de cea adoptată de PSD, a explicat cum a ajuns la acestă soluţie, fiind presată de CEDO. „Precedentele din Italia, Bulgaria şi Ungaria, care au trecut prin aceeaşi situaţie ca România şi unde soluţia pe care CEDO a acceptat-o era o compensare bănească. O compensare care era de 8 euro în Italia pe zi de detenţie pentru fiecare deţinut, 5 euro în Ungaria şi 3 euro în Bulgaria. Eu am mers de trei ori la CEDO şi am explicat că într-o ţară în care 78% din şcolile din rural au toalete în curte, în condiţia în care dreptul la educaţie e prevăzut de Convenţie, în condiţiile în care eu eram într-un guvern care a venit după tragedia de la Colectiv în care nişte oameni au murit din cauza unor condiţii precare în spitale, e exclus să merg pe calea bătătorită a Italiei, a Ungariei, a Bulgariei. Pentru că ni se cerea o măsură compensatorie m-am gândit la această măsură“,a  explicat Raluca Prună.

Ulterior, proiectul său de lege, care prevedea doar trei zile scăzute din pedeapsă pentru fiecare deţinut, a fost rescris din temelii de majoritatea PSD-ALDE-UDMR, care au oferit 6 zile de „reducere“. „Dacă eu am fost tâmpită, Parlamentul condus de PSD – ALDE trebuia să fie mai deştept şi să nu aprobe această lege”, a explicat Prună.

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: