Ce se întâmplă cu voturile partidelor care nu au intrat în Parlament: cele mai multe ajung la PSD și AUR
0După încheierea alegerilor parlamentare, o întrebare majoră a fost la cine vor ajunge voturile acordate partidelor care nu au reușit să depășească pragul electoral de 5%. Cristian Pîrvulescu, analist politic, a explicat cum se va face redistribuirea acestora.
„Sunt 14%, peste 1.300.000 de voturi. Marea majoritate dintre ele erau proeuropene, raportat la rezultate, cele care au obținut rezultate foarte bune, deci vorbim despre SENS, DREPT, REPER, ba chiar și partidul lui Ludovic Orban, Forța Dreptei, care are o sută și ceva de mii de voturi,” a declarat analistul Cristian Pîrvulescu pentru Adevărul, oferind o imagine clară asupra numărului de voturi pierdute. Acestea provin, în mare parte, de la partidele care s-au profilat ca fiind proeuropene și care nu au reușit să atragă suficienți alegători pentru a depăși pragul electoral.
Pîrvulescu a subliniat că, dintre cele 1.300.000 de voturi, „cam 700-800 de mii sunt ale partidelor proeuropene, voturi pierdute, voturi care se vor duce o parte la PSD, o parte la AUR și mult mai puține la PNL și USR și apoi și mai puține la cele trei partide care au în jur de 6-7%, adică SOS, UDMR și POT.” Aceste afirmații evidențiază o distribuție a voturilor care favorizează în mod semnificativ partidele mari, în special PSD și AUR, care vor beneficia în mod direct de această redistribuire, în timp ce partidele mai mici și cu o reprezentare mai modestă, precum PNL și USR, vor primi un număr mai mic de voturi. Mai puține voturi vor ajunge și la partidele care au obținut scoruri mai scăzute, precum SOS, UDMR și POT.
Analistul politic a detaliat procesul matematic prin care aceste voturi vor fi redistribuite, explicând că „ele sunt distribuite automat, se face în funcție de proporție. Aceste voturi se împart proporțional cu scorurile pe care le-au obținut partidele.” Așadar, redistribuirea nu se face aleatoriu, ci conform unui algoritm care reflectă scorurile obținute de partidele care au trecut pragul electoral. De exemplu, „PSD are 22,4, deci va obține în jur de 22% din acest 1.300.000 de voturi, AUR cam 19%, PNL cam 15%, USR 13%, UDMR 6%, POT 6%, cam asta e repartizarea.”
Cristian Pîrvulescu a adus în discuție și un aspect important al politicii românești, acela al divizării partidelor pe palierul pro-european și anti-european, explicând cum acest fapt va influența redistribuirea voturilor. „Dacă veți calcula, partidele pro-europene au 54%, partidele anti-europene au 32% și rămâne diferența de 14% pentru restul,” a spus Pîrvulescu, adăugând că „sunt foarte multe voturi care s-au pierdut.”
Această observație subliniază cum polarizarea politică din România, între pro-europeni și anti-europeni, va afecta nu doar distribuția voturilor, dar și dinamica politică din Parlamentul României. Partidele pro-europene vor beneficia, astfel, de o pondere semnificativ mai mare din voturile pierdute, în timp ce partidele anti-europene, deși nu beneficiază de aceleași scoruri, vor avea totuși o pondere importantă în redistribuirea voturilor.