Ce scrie presa rusă despre alegeri prezidențiale reluate în România, după anularea scrutinului din noiembrie 2024
0Românii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege președintele, la doar șase luni după anularea alegerilor din noiembrie anul trecut. Scrutinul de astăzi are loc într-un climat tensionat, marcat de suspiciuni de ingerință externă, contestări politice profunde și o luptă pentru redefinirea direcției strategice a țării, scrie agenția rusă Ria Novosti, RBK, Lenta.ru.
Primii alegători din diaspora și-au exprimat deja votul, în secții din Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Japonia și alte țări asiatice, dar și din Europa și Republica Moldova.
În total, peste 18 milioane de români sunt așteptați să voteze, în cele aproximativ 19.000 de secții deschise în țară și în străinătate. Procesul electoral va continua până duminică seara, iar în cazul în care niciun candidat nu obține peste 50% din voturi, un al doilea tur este programat pentru 18 mai.
Anularea precedentului scrutin și contextul tensionat
Alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 au fost invalidate de Curtea Constituțională, după ce independentul Călin Georgescu, susținut discret de curente suveraniste și naționaliste, a câștigat primul tur cu 22,95% din voturi. Decizia instanței a venit în urma unor suspiciuni grave de nereguli, printre care finanțare ilegală, manipulare prin rețele sociale și un presupus sprijin coordonat din partea unor entități rusești. Georgescu, care deține un cont activ pe TikTok cu peste 500.000 de urmăritori, a fost ulterior exclus din cursă și pus sub urmărire penală.
Excluderea sa a fost contestată public de susținători și a dus la proteste în mai multe orașe. Totuși, autoritățile electorale au menținut decizia de a nu-i permite înscrierea în alegerile reluate.
Cine sunt principalii candidați?
Scrutinul din 4 mai are 11 candidați înscriși, însă lupta se duce în mod clar între patru nume cu greutate politică:
George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), este cotat cu prima șansă în sondaje, având peste 30% din intențiile de vot. Susținător al curentelor suveraniste și conservatoare, Simion promite o „Românie suverană” și se declară în alianță ideologică cu mișcarea MAGA din SUA. El critică sprijinul acordat Ucrainei și pledează pentru o reconfigurare a raporturilor cu Bruxellesul.
Crin Antonescu, fost președinte interimar și veteran al politicii românești, candidează cu susținerea coaliției de guvernare PSD-PNL. Este perceput ca reprezentantul continuității și al stabilității pro-europene, cu un mesaj de reconciliere și echilibru.
Nicușor Dan, primarul Capitalei, se prezintă ca un candidat independent, cu un profil tehnocrat și anticorupție. A susținut în campanie că România are nevoie de „reforme reale, nu de simulacru de schimbare”, și promite profesionalizarea administrației și depolitizarea instituțiilor.
Victor Ponta, fost premier între 2012 și 2015, revine în cursă cu o platformă economică naționalistă și protecționistă, orientată spre interesele agricultorilor și ale micilor producători. A fost achitat în dosarul penal care i-a întrerupt cariera politică, dar rămâne o figură controversată.
Elena Lasconi, fostă jurnalistă și primar al municipiului Câmpulung, a avut un parcurs surprinzător în alegerile anulate, clasându-se pe locul doi. Însă în acest nou tur de scrutin, șansele sale sunt diminuate după ce partidul său, USR, i-a retras sprijinul în favoarea lui Nicușor Dan. Lasconi și-a acuzat colegii de „trădare internă” și a continuat campania ca independentă.
Reacțiile internaționale la anularea alegerilor din noiembrie și la interzicerea candidaturii lui Georgescu au fost amestecate. Vicepreședintele american JD Vance a criticat deschis decizia Curții Constituționale, afirmând că „voința poporului nu trebuie ignorată”. Rusia a negat orice implicare în campania electorală, însă susținerea publică exprimată de oficiali ruși pentru Georgescu a alimentat tensiunile diplomatice.
Într-un mesaj recent publicat pe rețele sociale, Ambasada SUA în România a reiterat sprijinul pentru democrație și statul de drept, fără a se pronunța explicit asupra candidaților, notează presa rusă.