Ce schimbări aduce proiectul de lege privind prevenirea insolvenţei, pus în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei
0Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de lege prin care are loc regândirea mecanismului de restructurare şi de insolvenţă, astfel încât un număr cât mai mare de companii care ajung să aibă probleme financiare să se poată redresa sau să poate evita din timp situaţiile neplăcute.
Scopul declarat al proiectului de lege, după cum spun din primele articole ale actului normativ, este instituirea unor proceduri de restructurare preventivă la care pot recurge debitorii aflaţi în dificultate şi, respectiv, a unor proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a şansei de redresare a activităţii acestuia.
Într-un comunicat de presă dat cu ocazia lansării în dezbatere publică a proiectului (de altfel, până pe data de 9 aprilie pot fi aduse propuneri de îmbunătăţire a proiectului), Ministerul Jsttiţiei, preciza că în actuala formă mecanismul insolvenţei s-a dovedit ineficient şi neatractiv, în prezent are loc se propunerea de proceduri clare, simple şi eficiente, care să încurajeze companiile şi creditorii să apeleze la restructurare încă de la primele semne de dificultate. Instituţia sublinia faptul că astfel cresc, şansele de redresare a afacerilor, sunt salvate locuri de muncă şi valoarea din companiile româneşti.
Un element foarte important este că sunt introduse mecanisme de preinsolvenţă, astfel încât să se evite ajungerea într-o situaţie problematică a societăţii comerciale care se confruntă cu probleme financiare. În al doilea rând, ar urma să fie pus la punct un sistem de avertizare al posibililor debitori.
Proiectul de lege, care asigură şi transpunerea unei directive europene, are la baza un concept aflat în exact actul normativ pe care îl vrea pus în aplicare în România, cel de restructurare timpurie. „Procedurile de restructurare timpurie la care face referire Directiva sunt cele propuse prin proiectul pus în dezbatere publică de către Ministerul Justiţiei, respectiv: procedura acordului de restructurare şi concordatul preventiv. Procedura acordului de restructurare este o procedură nouă, inovatoare de restructurare timpurie, care permite debitorului să desfăşoare o procedură suplă de negociere directă cu creditorii săi, adaptată mediului de afaceri, într-o etapă ce se desfăşoară eminamente în afara instanţei, cu ajutorul practicianului în insolvenţă. Concordatul preventiv, deşi exista în vechea reglementare, vine cu modificări substanţiale privind suspendarea executărilor silite de drept, de la momentul deschiderii procedurii şi o modalitate diferită de vot al planului de restructurare de către, care să permită evitarea blocajelor din practica ultimilor ani în care restructurarea debitorului nu era posibilă din cauza unor creditori”, susţin surse din minister pentru „Adevărul”.
Companiile care, totuşi, ajung într-o situaţie dificilă au parte de ceea ce legiuitorul numeşte „a doua şansă”, astfel încăt acestea să poată reveni pe piaţă fără probleme. „A doua şansă acordată debitorului presupune ca întreprinzătorii oneşti care au trecut printr-o primă procedură de insolvenţă să aibă oportunitatea, prin intermediul legislaţiei, să beneficieze de proceduri eficiente de descărcare de obligaţii , care să le permită să poată reveni pe piaţă cu un nou business. Prin acordarea celei de-a doua şanse debitorilor, se doreşte eliminarea stigmatului insolvenţei şi permiterea antreprenorilor oneşti să dezvolte noi business-uri, fără a purta cu ei mai departe datoriile anterioare din afaceri eşuate intrate în faliment”, precizează surse din minister.
Potrivit Ziarului Financiar, 5.632 firme şi PFA au intrat în insolvenţă în perioada ianuarie-noiembrie 2020, un număr mai mic faţă de 2019. „Se preconizează că proiectul va avea un impact pozitiv substanţial asupra mediului de afaceri. Restructurarea ar trebui să le permită debitorilor aflaţi în dificultate să îşi continue activitatea, integral sau parţial, prin schimbarea componenţei, a condiţiilor sau a structurii activelor şi pasivelor acestora ori a oricărei părţi a structurii capitalului acestora, inclusiv prin vânzarea de active sau a unor părţi din întreprindere sau, în cazul în care este astfel prevăzut în dreptul intern, a întreprinderii în ansamblu, precum şi prin efectuarea de modificări operaţionale”, arată iniţiatorul proiectului. De asemenea, prin noul act normativ e aşteptată preintâmpinarea pierderii unor locuri de muncă, fiind prevăzute măsuri de protecţie a angajaţilor
Termenul de transpunere al directivei este de 17 iulie 2022, tot acest termen fiind stabilit şi pentru operaţionalizarea sistemului de avertizare timpurie. De altfel, cei din Ministerul Justiţiei sunt optimişti că nu vor fi probleme în ceea ce ce priveşte adoptarea proiectului de lege, cel mai târziu în sesiunea parlamentară din toamă.
Citeşte întreg proiectul de lege şi expunerea de motive aici.