Ce le reproşează românii din afară politicienilor din ţară
0Birocraţia excesivă din ambasade şi legea votului prin corespondenţă, care facilitează doar teoretic dreptul la vot, sunt principalele critici aduse de românii din străinătate clasei politice de la Bucureşti
Daniel Tecu, preşedintele Federaţiei asociaţiilor de români din Europa (FADERE), a vorbit, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, despre problemele românilor care trăiesc în afara graniţelor. De departe, relaţia cu ambasadele şi consulatele este principala problemă instituţională a diasporei. „Buletinele nu se pot elibera în consulate, dovadă fiind cozile interminabile, formate din 1.500 - 2.000 de persoane, români din străinătate care au venit în ţară să petreacă vacanţa împreună cu familiile, şi care sunt obligaţi să aştepte chiar şi 3 - 4 zile în secţiile de eliberare a documenelor de identitate şi paşapoartelor, în loc să se facă o carte de identitate în câteva ore, cum se întâmplă în orice stat european“, a spus Daniel Tecu, care s-a plâns şi de faptul că taxele consulare „nu au scăzut cu niciun cent“. În octombrie anul trecut, parlamentarii au adoptat, cu unanimitate de voturi, o lege referitoare la eliminarea anumitor taxe consulare. Cu toate că forma iniţială prevedea scutirea cetăţenilor români din străinătate de plătirea unor taxe precum înscrierea certificatelor de naştere ale copiilor sau a paşapoartelor mortuare, aleşii au preferat să renunţe la netaxarea acestor tipuri de documente.
Votul la distanţă, un eşec
Daniel Tecu a vorbit şi despre inutilitatea Legii votului prin corespondenţă. „Tot ce pot spune este că, de anul trecut până azi, avem o lege a votului de modificare a legii electorale proastă care face în aşa fel încât foarte mulţi români să nu poată vota. Drept urmare, Guvernul actual trebuie să caute soluţii să schimbe ceea ce Parlamentul României a făcut prost şi, cu iertare, preşedintele României a promulgat-o, că nu cred că poţi să promulgi o lege fără să o citeşti, fără să o vezi exact”, a declarat Daniel Tecu.De ce modificarea legii a fost „proastă“? Pentru că românii din străinătate sunt obligaţi să facă noi drumuri la ambasade şi consulate pentru a se înscrie în Registrul electoral. „Cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul Electoral în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu“, spune acum legea. Guvernul Cioloş va modifica legea prin ordonanţă de urgenţă şi le va oferi posibilitatea românilor de peste graniţe să-şi scaneze documentele şi să le trimită prin e-mail la ambasade sau consulate ca să se înscrie în Registrul Electoral.
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţă că, până ieri, au fost validate 6.081 de cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Dintre acestea, doar 4.789 menţionează opţiunea pentru votul prin corespondenţă, iar 1.292 pentru votul în secţiile de votare.
„Luaţi acasă diplomaţii din Serbia!“
Predrag Balaşevici, vicepreşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor/Vlahilor din Serbia, i-a criticat pe diplomaţi. „Vă rog, luaţi-i acasă din Serbia, pentru că aceşti oameni ne-au făcut mult rău nouă. Aceşti oameni nu trebuie să mai fie la posturi. Noi, românii, fără şcoli în Timoc, fără Biserică Ortodoxă Română, nu putem să rezistăm să ne păstrăm limba, cultura, identitatea noastră de acolo. Cum am reuşit să o păstrăm sute de ani, ăsta este un miracol şi este poate ciudat pentru unii. Noi nu mai sperăm nimic“, a spus Balaşevici.
„La Ambasada Rusiei, mai des decât la biserică“
Întrebat, la Izvorul Mureşului, dacă în România există parlamentari sau functionari pro-ruşi, Eugen Tomac, preşedintele executiv al PMP, a spus: „Cunosc parlamentari care trec pragul Ambasadei Federaţiei Ruse mai des decât trec pragul la biserică, mai des decât intră într-o biserică. În România există oameni politici care, deşi nu o fac ostentativ, sunt extrem de puternic cuplaţi la tot ceea ce înseamnă putere de decizie rusească“.
Cred că împreună - autorităţile prin acţiune diplomatică şi dumneavoastră, reprezentanţii comunităţilor româneşti prin participare civică - putem construi un parteneriat prin care să protejăm drepturile persoanelor a căror inimă bate româneşte. Klaus Iohannis , preşedinte