Ce înseamnă pentru România decizia Parlamentului UE privind tezaurul aflat la ruși ANALIZĂ
0Plenul Parlamentului European a adoptat, joi, o rezoluție privind restituirea tezaurului național românesc însușit ilegal de Rusia, care a fost inițiată de europarlamentarul Eugen Tomac. Documentul arată o recunoaștere a situației venite din partea PE, dar care nu va avea efecte prea mari, potrivit analiștilor consultaţi de „Adevărul“.
„Parlamentul regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale”, a precizat Legislativul european.
Eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral, un caz internațional fără precedent.
Deputații au solicitat Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți.
Ce spun specialiștii
„Adevărul” a vorbit cu mai mulți specialiști referitor la efectele rezoluției. Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a susținut că efectele concrete ale acestul demers „nu se vor măsura în perioada proximă de timp”, subliniind că nu are rost să se vândă iluzii „că după această rezoluție se va întâmpla ceva spectaculos la Moscova”.
„Moscova este supusă în momentul de față mai multor sancțiuni occidentale. Bănuiesc că ei o să treacă acest lucru la capitolul sancțiunilor occidentale. Dar, pentru noi este important, pentru că e un fel de recunoaștere europeană a unei cerințe legitime românești. Până acum tezaurul era o problemă bilaterală între noi și Rusia, acum punctul de vedere românesc prin Parlamentul European este preluat și de partenerii europeni, ca parte din această relație dificilă între Rusia actuală și Europa occidentală”, a declarat Cioroianu.
La rândul său, istoricul Dan Falcan, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti, a apreciat că este un demers „bun, salutar, dar fără niciun efect practic”, subliniind un aspect care ar fi putut rezolva această problemă.
„Parlamentul European a votat propunerea, dar tezaurul e la ruși, nu e la Bruxelles, și, din câte am înțeles, Parlamentul European a refuzat să dea din fondurile, ca să zic așa, aproape sub sancțiuni, fondurile luate de la oligarii ruși, o parte din ele să fie date României în contul tezaurului de la Moscova. Deci lucrul acela ar fi fost cel mai potrivit, dar altfel o să revenim la același joc, rușii spun că l-au dat, că de fapt despăgubirile pe care oricum noi le-am plătit după cel de-Al Doilea război Mondial nu au fost de ajuns și că de aia păstrează tezaurul, și începem același joc în care rușii spun că nu e niciun tezaur, noi că avem acte că l-am dat. Până la urmă rămâne tot o chestiune de rezolvat între noi și Moscova”, a precizat Falcan.
Efectele acestui demers nu vor fi unele majore din păcate, confirmă istoricul, fiindcă: „tezaurul una peste alta e la ruși. Deci atât timp cât nu vor să-l dea sau nu sunt obligați să-l dea, noi ce putem să facem, nu o să intrăm peste ei, să mergem până la Moscova să ne luăm tezaurul”, a adăugat Falcan.