Ce calcule îşi face PSD în relaţia cu UDMR. Care este miza prezenţei UDMR în Guvern

Negocierile dintre USL şi UDMR au eşuat, dar cu toate acestea maghiarii au reprezentare în Guvern. Surse din interiorul UDMR au explicat care au fost punctele de negociere între USL şi UDMR. Una dintre cheile discuţiei a fost Gyorgy Frunda, care ar fi fost propunerea maghiarilor pentru portofoliul de la Justiţie. Chiar dacă negocierile au eşuat, Frunda a fost cooptat în Guvern în funcţia de consilier al premierului Victor Ponta.

La negocieri s-au luat în discuţii mai multe aspecte. Maghiarii cereau un portofoliu în guvern, iar omul propus a fost Gyorgy Frunda, pentru Ministerul Justiţiei. Motivele acestei propuneri ţineau mai mult de politica externă a Ministerului Justiţiei. Mona Pivniceru are o bogată experienţă în sistem, dar nu este cunoscută pe plan internaţional.

Acesta ar fi fost principalul atuu al lui Frunda, al cărui rol ar fi fost să negocieze cu liderii europeni pentru a îmbunătăţi raportul MCV, care va veni la finalul lui ianuarie sau începutul lui februarie, au explicat surse din UDMR. 

Varianta nu a fost agreată de PNL, care de altfel s-a opus unei intrări a UDMR la guvernare. Pe lângă alte puncte pe care le-au refuzat la negocieri, liberalii nu au dorit să o piardă pe Mona Pivniceru. Chiar dacă nu face parte din niciun partid, ea a fost susţinută de PNL pentru Ministerul Justiţiei.

„Cu siguranţă Gyorgy Frunda ar fi fost o figură care ar fi punctat bine în ochii Bruxelles-ului. Nu neapărat pentru calificarea sa, dar sî pui un ministru din partea unei minorităţi când ia astfel de majoritate ar fi fost un semnal pozitiv la Bruxelles. Nu cred însă că a fost o prioritate la negocierile dintre USL şi UDMR", a explicat sociologul ALfred Bulai.

Surse din UDMR susţin că varianta Frunda a fost luată în calcul, dar pentru maghiari era esenţial să obţină o prezenţă la masa guvernamentală. Această propunere era luată în considerare mai mult din considerente practice, cum ar fi fost negocierile cu liderii europeni. În plus, Frunda a ratat intrarea în Parlament. „Tot timpul se caută compensaţii pentru liderii importanţi care pierd o bătălie electorală. Este normal. Aşa ar fi fost şi cazul lui Frunda"

Care era miza internă a portofoliului de la Justiţie

Strategii USL au luat în calcul şi pierderile, în cazul în care ar fi acceptat să o sacrifice pe Mona Pivniceru. Cele două propuneri avansate de Pivinceru pentru DNA şi Parchetul General, Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie, nu au primit avizul CSM. Preşedintele Traian Băsescu urmează să ia în calcul cele două variante, având şi varianta în care i-ar putea valida chiar şi fără avizul CSM, care este consultativ.

În cazul în care Mona Pivniceru era dată la o parte de la Ministerul Justiţiei, această mişcare ar fi putut fi considerată un pas înapoi. Fără ministrul care i-a susţinut, Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie ar fi avut şanse minime să treacă de evaluarea de la Cotroceni.

De ce insistă Ponta să coopteze UDMR la guvernare

Victor Ponta şi PSD au dat un semnal clar de apropiere faţă de UDMR, imediat după alegerile din 9 decembrie. "Pentru PSD este firesc. Ei caută să îşi consolideze poziţia în cadrul USL. Cu UDMR ar fi fost mult mai puternică decât PNL-PC. Ponta caută să îi ţină aproape pe maghiari şi, probabil, într-un moment favorabil, îi va băga la guvernare", a mai explicat Alfred Bulai.

Semnalul dat de Ponta că păstrează UDMR între priorităţi a fost cooptarea unor lideri maghiari în arcul guvernamental.  UDMR este, oficial, în opoziţie, dar unii dintre oamenii săi ocupă posturi la Palatul Victoria. În prezent, în Guvernul Ponta se regăsesc trei membri ai UDMR.

Cei trei politicieni sunt György Frunda, Kiraly Andras Gyorgy şi Beatrix Gered. Toţi trei au fost numiţi prin decizii ale premierului Ponta, care încearcă să-şi păstreze relaţiile bune cu UDMR, după ce PNL şi PC au blocat cooptarea Uniunii la guvernare.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, i-a transmis lui Ponta că a înţeles semnalul. EL dă vina pe Dan Voiculescu, caracterizat drept „tumoarea canceroasă a politicii româneşti“, şi pe liberali pentru eşecul alianţei, dar Victor Ponta are o poziţie privilegiată.

„La nici 40 de ani, Ponta a fost învestit cu încrederea oamenilor şi a ajuns în fruntea unei mari coaliţii. Probabil că n-a vrut să-şi înceapă cariera politică prin ruperea unor înţelegeri. Pe de altă parte, el a recunoscut un lucru pe care nu-l recunosc nu mulţi politicieni români: tema minorităţilor trebuie scoasă din certurile politice interne“, a spus Kelemen Hunor.