CCR resetează jocul privind demiterea preşedintelui Senatului
0Revocarea unui preşedinte de Cameră va fi permisă după o schimbare profundă a compoziţiei unei formule guvernamentale, au decis judecătorii CCR, care cer şi modificarea Regulamentului Senatului pentru a fi în acord cu o decizie a Curţii, din 2005.
Motivarea judecătorilor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte Decizia 17/2022 de revocare a Ancăi Dragu de la şefia Senatului aduce schimbări în ceea ce priveşte jurisprudenţa CCR pe speţa demiterii unui preşedinte de Cameră.
CCR menţionează că schimbarea unui preşedinte al Senatului poate avea loc dincolo de revocare (ca expresie a unei sancţiuni juridice – cum ar fi încălcări repetate ale Constituţiei sau ale Regulamentului Senatului) sau încetare de drept (deces, demisie, o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare sau retragere a sprijinului politic al propriului partid) şi prin retragerea sprijinului unei coaliţii majoritare, care în urma votului de la parlamentare a instalat un ales în această funcţie de conducere. Prin urmare, dacă în deciziile precedente judecătorii CCR pledau pentru asigurarea stabilităţii funcţiilor de preşedinte de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, prin noua decizie, magistraţii susţin că este firească îndepărtarea unui şef de for dacă la nivel de instituţii au loc schimbări fundamentale, cum este învestirea unui nou Guvern, sprijinit de o altă formulă politică.
„Prin urmare, noua majoritate parlamentară nu este una constituită conjunctural doar pentru înlăturarea din funcţie a preşedintelui Camerei, din contră, scopul său a fost acela ca, prin mijlocirea ei, să se ajungă la o nouă configurare a raporturilor constituţionale dintre Parlament şi Guvern (...) Funcţia de preşedinte al unei Camere asigură nu numai legătura instituţională cu Guvernul, dar are şi o valoare de simbol al puterii Parlamentului, astfel că, în mod logic, schimbarea majorităţii parlamente şi învestirea unui nou Guvern sunt motive suficiente pentru a justifica schimbarea titularului funcţiei”, arată magistraţii de la CCR. Spre finalul concluziilor, judecătorii spun că o schimbare a configuraţiei parlamentare, validată inclusiv printr-o nouă formulă guvernamentală, este temei de schimbare a unui preşedinte al Senatului: „Curtea constată că schimbarea majorităţii politice poate genera o sancţiune de natură politico-juridică la nivelul funcţiei de preşedinte al Camerelor Parlamentului doar în măsura în care, în prealabil, a produs consecinţe juridice, precum învestirea unui nou Guvern.”
Judecătorii CCR le-au bătut obrazul senatorilor pentru faptul că, deşi din 2005 este dată o decizie a Curţii prin care s-au cerut modificări ale articolelor legate de revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, aleşii din Camera superioară au evitat timp de 17 ani să pună Regulamentul în acord cu decizia CCR.
PSD şi PNL, de acord cu modificarea Regulamentului
„Adevărul” a contactat reprezentanţi ai principalelor forţe din Coaliţie pentru precizări referitoare la poziţionarea Senatului, în condiţiile solicitării CCR de a fi rezolvată problematica Regulamentului Senatului. „Nu am văzut motivarea încă. Cu siguranţă că vom face modificări, dacă aşa ne cere Curtea Constituţională. Avem o comisie de Regulament în Senat. Va fi în sarcina comisiei ca să propună în Biroul Permanent eventuale măsuri de modificare”, a punctat, pentru „Adevărul”, Robert Cazanciuc, vicepreşedinte al Senatului şi unul dintre principalii jurişti ai PSD.
Şi Alina Gorghiu, vicepreşedintă a Senatului, a precizat că motivarea CCR a ajuns la Senat şi a fost dată tuturor grupurilor, pentru ca în viitor să fie purtate discuţii privind modificări ale Regulamentului. „Odată ce decizia a venit, am dat-o la grupuri. Vom vedea ce modificări pot fi în regulă. Luni a ajuns în Biroul Permanent. Decizia se înscrie într-o logică firească, adică dacă se schimbă o majoritate, să poată fi schimbat şi preşedintele”, a precizat Gorghiu, care a punctat faptul că nu poate da un orizont de timp privind începerea discuţiilor pe Regulament, dar acestea vor exista.
Precedente privind revocarea
Procedura revocării şefului Senatului a fost de multe ori problematică de-a lungul timpului, cu toate că nu s-au înregistrat schimbări frecvente ale acestei funcţii, în ultimii 32 de ani. De exemplu, Puterea din perioada 2009-2012, din jurul PDL, s-a chinuit mai mulţi ani până să-l dea jos pe Mircea Geoană şi a reuşit doar după ce fostul preşedinte al PSD a fost exclus din partid şi a pierdut şi sprijinul politic, în noiembrie 2011. Geoană fusese instalat în decembrie 2008, de o guvernare din care făceau parte PDL şi PSD. În 2009 la putere a venit o nouă formulă guvernamentală, formată din PDL, UDMR şi UNPR, însă Geoană a rămas la şefia Senatului.
În iulie 2012, într-o sesiune extraordinară a Senatului, Vasile Blaga a fost înlăturat de la şefia forului într-o şedinţă care a durat mai puţin de două ore şi în care a fost înscăunat în funcţia de al doilea om în stat Crin Antonescu. PDL a atacat la CCR demiterea lui Blaga, considerată de democrat-liberali drept nefundamentată juridic, dată fiind jurisprudenţa anterioară, însă magistraţii CCR au respins sesizarea, fiind precizat că problema invocată ţine de organizarea internă a Senatului.