CCR, înfrângere usturătoare în instanţă. Curtea de Apel a umplut de ruşine decizia CCR prin care Valer Dorneanu putea cenzura opiniile concurente sau separate

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a motivat decizia preliminară pronunţată în august, prin care secţia de contencios administrativ a hotărât că actul prin care preşedintele CCR a primit putere să cenzureze opiniile separate sau concurente ale celorlalţi judecători este un act administrativ, deci poate fi atacat în instanţele comune. „CCR a încercat să suprime dreptul legal al oricărui judecător de a formula opinii concurente“, arată Elenina Nicuţ.

Hotărârea internă a CCR de a cenzura opinile critice a apărut, în iunie, în timp ce magistraţii constituţionalişti au analizat contestaţia ridicată de Bombonica Prodanca, fosta soţie a lui Liviu Dragnea, pe abuzul în serviciu. Atunci, Valer Dorneanu, preşedintele CCR, a cenzurat opinia concurentă făcută de colega sa Livia Stanciu (mai multe detalii aici).

Ulterior, avocata Elenina Nicuţ a cerut la CAB suspendarea actului care instaura cenzura la CCR, iar judecătorii, în august, i-au dat dreptate. Ieri, magistraţii au publicat şi motivarea sentinţei, în care arată că hotărârea Curţii de a cenzura opiniile concurente „e act administrativ, iar nu jurisdicţional“, aşa cum a susţinut CCR. Pe scurt, e un act cu putere scăzută. Altfel spus, CAB a decis că o hotârâre privind activitatea internă a CCR nu are puterea unei hotârâri adoptate de CCR pe, spre exemplu, constituţionalitatea unei legi. „CCR a crezut că poate să scape de judecata CAB, spunând că decizia de cenzură e un act jurisdicţional. Dar CAB a arătat că CCR nu se poate sustrage controlului judecătoresc şi că hotărârea internă este un act obişnuit, inferior unei legi“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocata Elenina Nicuţ (foto). 

„Practic, printr-un act cu o valoare inferioară legii, CCR a încercat să suprime dreptul legal al oricărui judecător constituţionalist de a formula opinii concurente sau separate care să fie publicate odată cu decizia Curţii în Monitorul Oficial“, a mai spus Elenina Nicuţ. Iar prin faptul că CCR a încercat să cenzureze opinia unor judecători care nu sunt de acord cu decizia adoptata de majoritate, CCR a blocat şi dreptul cetăţeanului de a fi informat, a mai motivat CAB. Potrivit legii, CCR adoptă decizii cu majoritate de voturi, însă în Monitorul Oficial se publică şi opiniile separate sau concurente. 

Sentinţa dată de CAB la acţiunea ridicată de Elenina Nicuţ poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile la Curtea Supremă. „Până când Înalta Curte va de decizia finală, putem spune că CCR a luat o palmă de la CAB“, conchide Elenina Nicuţ.