CCR a decis: Guvernul stabileşte data alegerilor locale. Mandatele aleşilor locali nu pot fi prelungite prin OUG

CCR a respins legea PSD care stipula că Parlamentul stabileşte data alegerilor locale, nu Guvernul, cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. La pachet, CCR a respins şi ordonanţa de urgenţă a Guvernului Orban prin care mandatele aleşilor locali au fost prelungite până la finalul lunii decembrie din cauza pandemiei. Curtea susţine că mandatele primarilor pot fi prelungite doar prin lege, nu prin OUG.

Decizia CCR a fost luată cu majoritate: 7 voturi ”pentru” şi 2 voturi împotrivă - judecătoarele Livia Stanciu şi Simina Tănăsescu.

CCR a judecat miercuri legea adoptată de majoritatea PSD-ALDE-ProRomânia-UDMR prin care Parlamentul primeşte puterea de a stabili data alegerilor locale. În ultimii 30 de ani, toate alegerile – locale, parlamentare, europarlamentare sau prezidenţiale - au fost fixate de Executiv prin hotărâre de guvern. De ce ţine PSD să schimbe regula exact în an electoral? Social-democraţii vor să împingă scrutinul cât mai aproape de luna decembrie, pentru a accentua erodarea PNL.

În schimb, premierul Ludovic Orban şi-ar dori ca alegerile locale să aibă loc la finalul lunii septembrie, din motive sanitare şi politice. Potrivit medicilor, în octombrie-noiembrie ar putea apărea al doilea val de coronavirus, deci România ar fi forţată să intre din nou în carantină. Prin urmare, nu se va mai putea ieşi la urne în 2020. Strict politic, Guvernul preferă să organizeze alegeri locale cât mai devreme, astfel încât să scape de mulţi dintre primarii PSD. În ciuda erorilor de guvernare, liberalii conduc în sondaje cu un scor de peste 35%, deci pleacă favoriţi la alegeri. În plus, liberalii se pregătesc să mai transfere primari importanţi de la ALDE, PMP şi chiar de la PSD, astfel încât, în toamnă să obţină cel mai mare număr de aleşi locali. ”Cel mai bun moment pentru locale ar fi sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie. Estimarea privind valul al doilea de coronavirus e 15 octombrie – 1 noiembrie”, a  spus premierul Orban.

De cealaltă parte, majoritatea liderilor PSD nu vor ca scrutinul să aibă loc în septembrie. Social-democraţii ar prefera să împing alegerile locale cât mai aproape de data alegerilor parlamentare, astfel încât PNL să scadă şi mai mult în sondaje. În plus, PSD a calculat, pragmatic, că întoarcerea pandemiei în toamnă ar face imposibilă organizarea alegerilor locale, dar şi a alegerilor parlamentare. Prin urmare, mandatele senatorilor, deputaţilor şi primarilor ar fi prelungite până în vara anului viitor. Astfel, folosind pretextul pandemiei, PSD ar avea în continuare majoritate în Parlament pentru încă o vreme, unde va torpila toate proiectele PNL, iar pe plan local le va asigura primarilor încă un an la putere. În acest timp, pe fondul erodării PNL, social-democraţii speră să atingă din nou pragul de 30%, cel puţin.

Constituţia tace
Mandatele aleşilor locali – primari, consilieri locali, preşedinţi de Consilii Judeţene, consilieri judeţeni - au fost prelungite de Guvern, prin ordonanţă de urgenţă, până ”cel târziu” la finalul lunii decembrie. Parlamentul, dominat de majoritatea PSD, a dublat decizia Guvernului printr-o lege identică – aceeaşi lege prevede stabilirea datei scrutinului de către Parlament. În mod normal, aleşii locali ar trebui să-ţi termine mandatele în luna iunie. Decizia Guvernului şi a Parlamentului, chiar dacă a fost forţată de pandemie, are iz neconstituţional. De ce? Constituţia nu prevede nicio situaţie în care mandatele aleşilor locali să fie prelungite – nici măcar starea de război. Comparativ, Legea fundamentală stipulează clar că mandatul parlamentarilor e de patru ani, ”care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”. Prin urmare, CCR ar trebui să declare neconstituţională atât ordonanţa de urgenţă a Guvernului, cât şi legea PSD prin care au fost prelungite mandatele aleşilor locali. Drept consecinţă, Guvernul ar trebui să organizeze alegeri locale de urgenţă.

Există şi un precedent în jurisprudenţa Curţii. La finalul anului 2011, Guvernul Boc a încercat să comaseze alegerile locale din iunie 2012 cu cele parlamentare din decembrie, motivând că ar economisi 30 de milioane de euro la bugetul de stat. România era în plină criză economică. Însă CCR a respins proiectul Guvernului Boc, care ar fi prleungit mandatele primarilor cu încă jumătate de an.